#cuvant

Privește în jur : cele mai multe capete sunt niște muzee de idei fosile.

“Dacă ai face un desen cu sufletul meu, ar ieși o mâzgăleală cu colți.”

-De ce ai ales să pleci? -...fiindcă n-am avut unde să mă întorc.

Nu îmi mai place de tine. Nici nu mă mai gândesc la existența ta. Efectiv am renunțat să mă mai amestec în jocurile tale fără sens. Este inutilă așteptarea, dar mai inutilă este amintirea persistentă. Să mă tot gândesc la tine ca la un trofeu este cel mai nociv lucru din lume. Cred că într-un final am realizat că nu poți să fii a mea. Tu ești o entitate ambiguă. Simt că nu te pot atinge sufletește sau cerebral prin nici o prismă. Te las, dragă și sper că trăiești o pace interioară. Ai răvășit-o puțin pe a mea, dar sunt în ordine. Sunt o fată puternică și reușesc.