Eu am rămas cu traume.

Hoe ouder ik word, hoe meer ik terugkijk op mijn jeugd met verdriet. Ik merk op dat je thuis als een veilige plek moet aanvoelen, waar plaats is voor vragen, discussie en vooral verdriet. Emoties delen, brengt emotionele verbinding. En laat dat nu net iets zijn wat ik momenteel (nog steeds) het meest nodig heb.

Wanneer je als volwassene je hele leven voelt dat je nergens past, dat je anders bent dan de rest, en je je plaatsje in de wereld maar niet lijkt te vinden. Wel, het puzzelstuk die je zoekt is "emotionele verbinding".

Op vlak van relaties merk ik hierbij vooral problemen als bindings- en verlatingsangst. De hunkering naar liefde, waardering en acceptatie. De strijd naar erkenning, bevestiging en je plaatsje in deze wereld.

Aan "graag zien" heb ik niet genoeg, ik moet overspoeld worden met liefde om het diepe gat van gebrek aan liefde maar een beetje te kunnen vullen. Alsof er moet overcompenseerd worden voor dat jarenlange tekort. En zelfs als ik overspoeld word, dan nog zal het nooit genoeg zijn om te kunnen aanvaarden dat ik er mag zijn, en ook recht heb om graag gezien te worden.

En als ik dan die liefde krijg, voel ik de warmte vanbinnen waar ik al mijn hele leven lang naar hunker. Het is iets fragiel, uniek, misschien eenmalig, dus ik klamp mezelf er krampachtig aan vast. Ik mag dit niet kwijtspelen, ik moet heel hard mijn best doen om dit te kunnen behouden. Alles doen voor die persoon, om die liefde te kunnen blijven krijgen. Bevestig mij elke dag je liefde voor mij. Verlaat mij niet aub. Blijf bij mij.

Dacă vezi că se comportă urât de la primele întâlniri, sau de la scurt timp de când sunteți împreună, așa se va comporta și pe termen lung.

Dacă dă semne de agresiune fizică și verbală nu ai nici o îndatorire să-i fii psiholog, sau să mai rămâi lângă el. Nu, nu se va schimba, nu va realiza din senin că e un jeg și se va opri din dragoste pentru tine, ci va continua, din ce în ce mai rău. Siguranța ta e prioritară, pleacă de acolo.

O relație nouă e un început nou, așadar fără legături cu foștii, fostele, și bagaje emoționale din trecut care să afecteze major noua relație. Toți venim cu bagaje, însă e de datoria fiecăruia să le discute cu noul partener și să le rezolve, fie prin terapie sau auto-reflecție.

Scopurile pe termen lung se discută de la bun început pentru a evita dezamăgirile. Dacă îți spune că nu vrea copii, iar tu vrei o familie, sau invers, cel mai bine relația se încheie, nu să continuați pe premiza că „celălalt își va schimba părerea în timp/o să-l conving eu pe celălalt să se schimbe pentru mine”.

Poți refuza sexul oricând dorești/simți dacă nu este ceea ce vrei (indiferent de circumstanță). Nu însemnă nu. Nu-l/o lăsa să te facă să te simți prost pentru că nu ai chef, să te șantajeze emoțional sau amenințe.

Dacă apar divergențe de la primele întâlniri cu părinții ori există prea multe discrepanțe, e posibil ca acestea să continue pe termen lung. Indiferent de care parte sunt părinții, ori că părinții celuilalt nu te suportă, sau că partenerul/a are niște părinți prea „mămoși”. Divergențele dintre voi și părinți pot crea multe piedici dacă nu sunteți capabili să vă detașați de ei și să conștientizați că sunteți voi doi într-o relație și voi contați cel mai mult, nu părinții.

Dacă își schimbă atitudinea după ce începeți să locuiți împreună, ori nu e dispus/ă să te ajute prin casă, cel mai probabil nu o va face niciodată, nu se va schimba.

Nu, nu-ți poți schimba tu partenerul oricât ai vrea, nu-l poți face tu să devină ceea ce cauți și iubești.

Dacă îți arată cine e, crede-l/o pe cuvânt. Fie că vorbim de primele zile din relație, câteva luni, sau chiar ani de zile. Nu mai închide ochii, nu te mai lega de trecut și de cum era acu nu-știu-cât timp când ați început să ieșiți și să simțiți fluturași lângă celălalt. Ce e acum și cum e acum e adevărul, raportați-vă la el.

Fugi de omul care nu e în stare să comunice. Atunci când aveți o problemă, discutați. Nu stați lângă un om care doar se victimizează, dă vina pe tine, sau nu rezolvă absolut nimic din ce îi spui. Comunicarea e unul dintre stâlpii relației și trebuie mereu să fie deschisă, să fiți deschiși spre înțelegere și rezolvat de probleme, pentru bunăstarea relației.

Foto van Myles Tan op Unsplash Ik ben Marie, een autistische vrouw, en ik besefte na het lezen van je blog dat ik altijd al een doodgewoon leven wilde leiden. Een van de redenen daarvoor is dat ik geen bijzondere talenten heb. Ik werk sinds ik afgestudeerd ben als douanebediende bij een autobedrijf.  Als ik thuiskom breng ik meestal mijn avonden door met kijken naar televisie of met lezen van…