#bunicul

Cei dragi te așteptau, însă, râzând.

Petrece în așa fel încât atunci când te vei stinge,

Râzând să-i părăsești pe cei ce te vor plânge.

Maramureș: Volumul ”Bunicul meu – Regele Mihai” și filmul ”Maria – Inima României”, prezentate la Sighetu Marmației Nicolae al României a prezentat, marți seara, volumul ”Bunicul meu – Regele Mihai”, o mărturie emoționantă despre viața și valorile Regelui Mihai I al României, la Centrul Cultural Pastoral Sfântul Iosif Mărturisitorul din municipiul Sighetu Marmației. ”În această seară (…), am…

Bunicul, schita carbune, maestra, Violeta, Lecca, Balan, artista

Poimâine ar fi fost ziua lu tataia, ar fi împlinit 86 de ani. A murit acum doi ani, de cancer. Cică s-a uitat la ceas și și-a dat seama că nu mai știe la ce folosește acel obiect. Așa a înțeles că o să moară și s-a dus la un vecin să-l sune pe tata, deși își pusese telefon tocmai pentru asta, iar după ce au ajuns ai mei au apucat să mai vorbească putin până și-a pierdut luciditatea. Cand am ajuns eu nu mai era conștient, au chemat pe doctoră care ne-a dat injectii sa ii mai aline durerile și a zis ca de-acuma o sa se lupte cu moartea, dar până la urmă o sa piardă. Dar într-o zi din cele 16 cât a durat până a murit a redevenit constient pentru scurt timp si m-a chemat. Mi-a spus ca el a venit cu ideea cum sa ma strige prin casa dupa o sefa frumoasa de-a lui, dar ca se pare ca eu am devenit chiar mai frumoasa decat aia, m-a intrebat cum se simte tata, apoi mi-a spus ca omul se crede cel mai puternic, insa nu e; dar ca orice s-ar intampla si prin orice ai trece, intr-o singura directie se deruleaza totul, inainte. Nu mai stiu exact cum a formulat, dar a accentuat cuvantul inainte.  Apoi a chemat dupa o rudă din sat cu care petrecea mai mult timp si a carui voce se auzea de afara.

Nu inteleg cum s-a ajuns ca ultimii zece, cinsprezece ani alături de ei să se reducă la o singură imagine, în fața porții, mamaia mă pupă mult prea afectuos râzând cu cei doi dinți pe care îi mai are în gura, iar tataia mă bate ușor cu podul palmei pe crestetul capului. Apoi eu si soră-mea ne asezăm pe bancheta din spate și le facem cu mâna până ajungem în capătul străzii, iar ei se dau așa spre mijlocul drumului să ne vada pana cand facem curba. Cu timpul afectiunea bunica-mii scade, pe masură ce ne uită, dar cumva si cu bunicul devenim tot mai străini.

Oare ce înseamnă să te simti puternic aici? Eu încâ am sentimente amestecate legate de locul asta, de multe ori mă întristez și toata energia mi se scurge prin tălpi în pământ și mă întreb din nou ce dracului caut aici. Dar imi place când mă uit pe geam să vad case mici, pământ și mult cer, mai ales îmi place lumina, când apune soarele sau când urmează să plouă sau doar ce-a plouat, îmi place că sunt oameni puțini și am senzația că e mai ușor să se coaguleze o comunitate cu spirit civic, deși nu sunt nici drumuri asfaltate, nici trotuare, nici cosuri de gunoi, iar in mijlocul satului, in locul cooperativei, troneaza o sala de sport construita doar de cativa ani, nefunctionala.

Despre copii, prietenii, oameni și nevoi

Oamenii sunt așa cum sunt. Dragostea și prietenia nu sunt datorii sau obligații. Nu faci nimic din…

Un tânăr despre bunicul său:

- Știți cum m-a iubit bunicul?… Când a văzut că pe la 19-20 de ani, încep să fac șmecherii, să fac afaceri dubioase…s-a uitat așa, cu 2000 de ani de existență tărănească, la mine și mi-a zis:

- Ce, bă, te pregătești să fii cel…