#monstri

Hic sunt dracones | Aici sunt dragoni

"Hic sunt dracones" este o expresie din limba latină având semnificația 'Aici sunt dragoni / balauri". De unde provine această expresie?

Miturile despre monștri

Monștrii pândesc și se furișează, rag și fac ravagii în mituri și legende din întreaga lume. Sunt subiectul coșmarurilor, prezențe întrevăzându-se din afara cercului protector al luminii focului, forme amenințătoare întrezărite mișcându-se printre umbrele copacilor sau în ape adânci.

New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/somnul-natiunii-naste-monstrii-uriasi-si-toxici-care-si-iau-zilnic-tributul-in-vieti-omenesti-supremia-si-zeelandia-cele-doua-fabrici-ale-mortii-cu-mare-priza-la-public-insa/

Somnul natiunii naste monstrii uriasi si toxici care-si iau zilnic tributul in vieti omenesti. Supremia si Zeelandia, cele doua fabrici ale mortii. Cu mare priza la public insa.

Albastru sau Cenusiu! Conteaza oare?

Supremia: Intr-o hala albastra imensa, aflata la marginea orasului Alba Iulia, aproape 280 de oameni fac zilnic aditivi care ne fac mancarea praf si otrava. Investiţia, ce se ridică la valoarea de 9 milioane de euro este cea mai mare din municipiu din ultimii 20 de ani şi a fost construită în doar 8 luni. Pulberile respective, odata obtinute sunt ulterior rehidratate pentru a se transforma in paine crocanta sau prajituri aspectuoase, de parca ar fi din plastic. Cei 280 de oameni lucreaza la Supremia, unul dintre cei mai mari producatori din lume de ingrediente si mixuri pentru panificatie si patiserie.

Multi o numesc „fabrica mare”, din cauza compusilor din produse. Lider al pietei de ingrediente alimentare din Romania, avand un portofoliu de peste 2000 de clienti activi din Romania dar si din Europa, compania Supremia Grup, înfiintatã in anul 2000 cu capital privat integral romanesc, a inaugurat la inceputul anului 2011, noul sediu central din Alba Iulia, reprezentand o investitie de peste 9 milioane de euro. Acest eveniment a coincis cu aniversarea a 10 ani de la data emiterii primei facturi.

Fabrica de ingrediente alimentare a fost construită pe un teren de 50.000 mp. pus la dispoziţie de Primăria Municipiului Alba Iulia, în urmă cu aproape 3 ani. Contractul cu administraţia locală pentru cumpărarea acestui teren a fost semnat, tranzacţia însemnând aproximativ 380.000 de euro.

Cu o cotă de piaţă de peste 20% din piaţa ingredientelor alimentare din România, Supremia Grup este, pentru al treilea an consecutiv, liderul acestei industrii. În 2012, compania a înregistrat o creştere de 21.3% faţă de anul anterior şi o creştere uşor îmbunătăţită faţă de anul anterior.

Zeelandia: Intr-o mica hala cenusie prafuita, aflata la marginea orasului Iasi, 80 de oameni ne fac zilnic aceeasi mancare praf si otrava. Pulberile stocate sau produse loco sunt cele care ulterior sunt rehidratate pentru a se transforma fie in paine crocanta fie in sucuri sau prajituri mai mult decat aspectuoase (vezi si tortul de mai jos!), de parca plasticul e masa noastra, se afla in saci, butoaie, cutii, frumos stivuite pe rafturi. Cei 80 de muncitori lucreaza la Zeelandia, unul dintre cei mai importanti producatori din lume de ingrediente si mixuri pentru panificatie si patiserie. Multi o numesc „fabrica de E-uri” , din cauza compusilor din produse. Ca afacere, investitia olandeza de la Iasi este una dintre cele mai importante din judet. Seamana cu acest tort suav si bine … aditivat!

Amplasata pe Drumul European E583, in comuna Miroslava, investitia se ridica la 3 milioane de euro si a creat 80 de noi locuri de munca. Fabrica de la Miroslava va fi extinsa in urmatorii ani si isi va mari de cateva ori capacitatea de productie. Ca doar se gasesc suficienti fraieri si corupti in zona care sa nu refuze sa cumpere aceste produse!

Cladirea in care se afla fabrica Zeelandia trece aproape neobservata pentru cei care merg pe E 583, soseaua care leaga orasele Iasi si Targu Frumos. Amplasata pe un deal, imediat dupa Valea Lupului, in comuna Miroslava, la cativa metri de sosea, constructia este una patratoasa si nimic din exterior nu lasa sa se inteleaga ca acolo se produc unele dintre cele mai fine otravuri legale moderne. Cladirea este o constructie modulara, fara stalpi, bare sau traverse in interior. Sunt trei module, unul pentru materie prima, al doilea pentru productie si al treilea pentru produsele finite. Structura asigura un flux continuu. Fabrica de la Miroslava a costat 3 milioane de euro si masoara circa 2.000 de metri patrati. Ea a fost inaugurata in octombrie 2010 in prezenta oficialitatilor locale si a sefilor olandezi de la Zeelandia. Pana atunci, Zeelandia a functionat intr-o mica sectie din incinta Tamaz.

Investitia se spera ca va ajunge la 10 milioane de euro. Fabrica de la Iasi a fost construita in mai putin de un an de zile, are o suprafata de 2 mii de metri patrati si cuprinde sectii de productie, laboratoare de testare si spatii de depozitare pentru materii prime si produse finite.         

*

Ambele fabrici si-au propus acelasi obiectiv strategic, cati mai multi locuitori ai Romaniei sa fie cat mai bolnavi, si cat mai indopati cu produse cancerigene, mutagene, teratogene, toxice pentru ficat, situatie extrem de benefica industriei BigPharma, preotilor si, de ce nu, si … groparilor.

Batalia intre cei doi mari giganti producatori de pulberi toxice se da acum acerb. Iar cumparatorii neinformati beneficiaza de absolut toate produsele preaditivate sau aditivate, dupa caz. Unde mai poti cumpara faina, sare, lapte, icre, bere sau vin, neaditivate? Afara poate, In Romania, PLANUL functioneaza perfect, prin tacerea autoritatilor, a ONG-urilor blatiste si a ANPC-ului care stie ce are de facut si face!

Ce produc cei doi mari?

1. Cele mai periculoase E-uri

Unul dintre cei mai periculoşi aditivi este E 420, sorbitolul. Este un îndulcitor, hipocaloric, interzis copiilor şi sugarilor. Poate duce la dureri de stomac, la flatulenţă şi la balonare. Sorbitolul este folosit pe post de conservant şi este interzis în preparatele pentru copii si sugari din cauză că poate provoca diaree şi pierdere în greutate. În plus, este interzis şi celor cu intoleranţă la fructoză.

Un alt aditiv posibil periculos este E 951 sau aspartamul. Acesta este unul dintre cei mai contestaţi aditivi alimentari, raportându-se de-a lungul timpului efecte adverse precum oboseala, ameţeli, iritabilitate, dureri de cap. Din aceste motive nu se recomandă consumul frecvent şi nici depăşirea dozei zilnice admise de 40 mg/kg corp. Aspartamul este restricţionat în unele produse de cofetărie, fiind un edulcorant intens şi potenţiator de aromă.

E 300, acidul ascorbic, are proprietăţi antioxidante şi este cunoscut sub numele comun de vitamina C. Nu este permis în alimentele pe bază de cereale pentru copii. Chiar dacă doza zilnică admisă în industria alimentara este nelimitată, acidul ascorbic are acţiune laxativă. Galbenul Sunset (E 110), galbenul de chinolină (E 104) şi ponceau (E 124) trebuie evitate la copiii de până la 10 ani.

2. Coloranţi:

E 110 – Galben Sunset (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S E 150 – Caramel. Termenul caramel se referă la produse de o culoare brună mai mult sau mai puţin intensă, care sunt destinate utilizării ca şi coloranţi. Termenul nu corespunde produsului zaharos aromat obţinut prin încălzirea zaharurilor şi care este folosit pentru aromatizarea alimentelor. E 160c – Extract de ardei roşu, capsantină, capsorubină E 175 – Aur

3. Îndulcitori:

E 420 – Sorbitoli E 421 – Manitol E 950 – Acesulfam-K E 951 – Aspartam E 952 – Ciclamaţi

4. Alţi aditivi

E 249 – Nitrit de potasiu E 250 – Nitrit de sodiu E 251 – Nitrat de sodiu E 252 – Nitrat de potasiu E 260 – Acid acetic E 330 – Acid citric

Unele E-uri sunt naturale doar cu numele, altele sunt artificiale 100%, dar absolut toate se obtin in laborator. E 160, spre exemplu, este un colorant folosit in foarte multe prajituri, pentru a oferi o culoare portocalie cremelor si sucurilor. Codificarea europeana lasa cu greu sa se inteleaga ca este vorba despre banalul beta-caroten, colorant extras din morcov(?!). Obtinerea E 160 nu se face insa prin deshidratarea morcovilor, ci tot prin metode de laborator! Toti aditivii sunt produse de sinteza, chiar daca sunt declarate ca fiind extracte naturale! Oare legea romaneasca de la Bucuresti mai are ceva de spus referitor la asta? Se aplica deci sinteza chimica in laborator si in aceste cazuri totul este un fals ordinar …

*

Motto-ul real al celor doua firme de cosmar pentru sanatatea oamenilor si de succes pentru detinatori ar trebui sa fie:

“Naturale sau artificiale, toate E-urile se obţin în laborator.”

Cui vand? Industriei evident!

Industriei alimentare sau mai bine zis industriei toxico-alimentare care foloseste toate acestea ca sa faca produse naturale, bio sau sanatoase! Conform etichetei scrisa clar in romaneste. De la inscris la fapta insa e cale lunga. Oare inspectorii ANPC-ului dorm?

Ce profituri declarate au?

Imense. Bine aparate de armate de avocati si economisti de marca. De unde si secretomania ce inconjoara cele doua obiective strategice de intoxicare a romanilor.

Supremia are o contribuţie anuală la bugetul local de aproximativ 60.000 de euro.

Zeelandia nu isi declara contribuţia anuală la bugetul local al Iasiului! Secretomanie totala.

Ce declara edilii celor doua orase la unison?

“Pentru Iaşi (sau Alba Iulia), E-urile sunt bune”

Ce spun specialistii in nutritie, medicii, profesionistii neimplicati in acest gen de afacere?

“Consumând separat E-uri din la mai multe produse (paine, lactate, mezeluri, bauturi), cantităţile acestora in organismul uman sunt cumulative şi se ajunge practic la depăşirea pragului maxim admis. E un atac toxic, letal uneri, desfasurat cu arme chimice absolut legale, conform Codexului Alimentar votat de penali”

In loc de incheiere

Mi-e efectiv scarba de cei care-si castiga banii participand la acest genocid impotriva poporului, omorand deopotriva tineri sau batrani, sugari sau copii. Sila! Si scarba!

Si nu-mi trece din pacate nici cu o tona de lamaie naturala.