Writers and artists have a lot to do to complete their tax return, as self-employed workers. So have a cheery laugh if you finished!
Writers and artists have a lot to do to complete their tax return, as self-employed workers. So if you finished, have a cheery laugh at this page showing my plight. You may see by the year that it is not from yesterday…
(For the non-Canadians, RRSP is a bit like a 401-k account)
Anya is live and ready to show you everything. Watch her strip, dance, and perform exclusive shows just for you. Interact in real-time and make your fantasies come true.
✓ Live Streaming✓ Interactive Chat✓ Private Shows✓ HD Quality✓ Free Actions
Free to watch • No registration required • HD streaming
The Times obtained Donald Trump’s tax information extending over more than two decades, revealing struggling properties, vast write-offs, an audit battle and hundreds of millions in debt coming due.
Romanian Central Bank (BNR) Governor Mugur Isarescu is aligned with President Klaus Iohannis in rejecting the Victor Ponta Government fiscal policy (and “the new Fiscal Code) in being overstimulative, chaotic and deficit inducing.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat vineri ca "ar fi dramatic" ca Romania sa treaca in 2016 printr-o situatie similara cu crizele provocate de modificarile radicale din 2005 (cind cota unica a fost stabilita la 16% in loc de optimul de 19%) si 2008 (cresterile majore de pensii si salarii). Isarescu a vorbit despre pericolele noului Cod Fiscal, care prevede scaderi majore de taxe si impozite, si a spus ca in fata unor astfel de fluctuatii si crize "nu rezista democratia".
Isarescu s-a referit si la declaratiile despre un eventual amestec extern, facute de premierul Victor Ponta si ministrii sai, fara a-i nominaliza insa. "E obsesia noastra ca cineva din exterior ne impiedica sa crestem", a spus Isarescu, guvernatorul adaugind ca Romania trebuie sa evite "derapajele si scaderile". "Cresterea economica fara stabilitate nu e sustenabila", a mai spus Guvernatorul BNR.
Pachetul de reduceri fiscale pe care Guvernul il are in vedere "este inaplicabil din punct de vedere economic si impactul sau bugetar ar insemna o schimbarepolitica majora", a mai spus Isarescu. El a mai adaugat ca un deficit structural de1% din PIB este este un nivel optim si ca a-l modifica presupune negocieri dificile
Nu vad cum s-ar putea aplica, la gramada, dintr-un singur moment, 6 masuri de o asemenea dimensiune
Fara ce scrie acolo, majorarea salariilor din sectorul public in conformitate cu noua lege ar insemna chiar mai mult din PIB. Este o schimbare de directie majora. Este majora. Cum putem sa aplicam asemenea masuri fara sa negociem cu partenerii nostri? Nici nu se poate discuta. Avem deja crestere 4%, unde vrem sa mergem, la 8%? Ne tin motoarele pentru 6%, 8%?
Noi suntem la 4%, deci la viteza de croaziera, si in loc sa stam pe pilot automat tragem de mansa brutal cu 2,3% din PIB pentru ca 2,3 ni se pare ca-i putin. Si economistii nu spun nimic, nu spun ca nu e putin, ca sunt 17 miliarde de lei si trebuie sa te gandesti de unde le iei.
Dupa necazurile din trecut, bancile sunt supraexpuse pe datoria de stat. Daca te duci in strainatate trebuie sa discuti cu creditorii tai. Din punct de vedere al conducerii economiei de piata inseamna o miscare brutala, de proportii, care in conditii de crestere economica nu isi are rostul. Fara sa mai adaugam aici prociclitatea", a declarat Mugur Isarescu.
Nu numai in UE, dar cu deosebire in UE lucrurile sunt extrem de formalizate. Chestiile alea cu deficit ca e mai mare cu 0,1 sau cu 0,2 sau cu 0,3 care par niste cifre mici sunt esentiale. Nu sunt numai ca sa vezi cat ai de finantat in plus, e precum coada unui avion, trebuie sa se miste un pic, iar la distante lungi in loc sa ajungi la Stockholm, ajungi la Polul Nord. Si atunci intelegem de ce cand se negociaza un program exista batalii pe 0,1 sau 0,2.
Conducerea economiei de piata se face prin politici fiscal bugetare si marimea deficitului este esentiala pentru stabilirea directiei. Virajele bruste trag semnale de alarma. Radarele in acest domeniu, de tipul agentiilor de rating, Bruxelles, Frankfurt si asa mai departe, se uita la deviatii de 0,1, 0,2%. Daca apar devieri de 2 procente intr-un an se inrosesc semnalele de alarma. Ce-i cu avionul asta, a plecat pe ruta Bucuresti-Bruxelles si unde vrea sa ajunga, la Polul Nord, sa aterizeze pe o banchiza, sa se loveasca de un turn?", s-a intrebat, retoric, guvernatorul.
Se ia carnetul de conducere cand mergi in zig-zag cu deficitul. Ai mansa si te joci cu avionul. Deficitul optim este chiar stabilit si la el se ajunge prin calcule. Nu e pus arbitrar, ca vreau sa fie 1%, se calculeaza foarte exact pe baza de negocieri si in consecinta daca vrei sa iesi din el trebuie sa negociezi, sa spui ca nu acesta este deficitul optim. Ai ruta pe care ti-ai stabilit-o, dar rutele nu sunt stabilite numai de la Bucuresti, suntem o economie globalizata, integrata in UE, bineinteles ca se negociaza cu alte tari si asta nu este o conspiratie, asa se calculeaza, daca vrei sa iesi din ruta. Vrei sa iesi din el, de la 4% crestere la 5% crestere, trebuie sa dovedesti ca ai cum, ca ai destul combustibil si asa mai departe. Lucrurile sunt extrem de formalizate si nimic nu e la intamplare asa cum reiese din dezbaterea din Romania. Negocierile sunt extrem de grele si se discuta in alti termeni, nu ca s-a dus Isarescu si a negociat ajutor pentru bancile grecesti
In esenta economia are cicluri naturale, asa este economia de piata, se invarte in cicluri, si politica fiscala nu trebuie sa accentueze aceste variatii ale ciclurilor. Ai cresteri foarte mari apoi ai caderi, cu somaj, cu probleme sociale, ciclicitatea trebuie atenuata prin politici anticiclice. Tine de esenta economiei de piata si de supravietuirea economiei intr-un stat. Incapatanarea de a nu invata dupa ce am trecut prin doua experiente", spune guvernatorul.
Daca te uiti la tendintele pe termen lung, noi avem alte probleme in buget. Ne-au cazut masiv investitiile, de aceea avem un surplus sau un deficit mic, ca avem in continuare deficite mari, mari de tot pe toate bugetele de cheltuieli sociale si acolo nu am rezolvat problemele si acolo trebuie sa ne concentram, din considerente de ciclu politic, electoral", spune guvernatorul.
Vrem deficite mai mari, dar ne ratoim la creditori, adica la cei care eventual sa ne dea banii sa finantam acele deficite. Aici intervin lucruri extrem de importante. Este esential costul finantarilor, poate sa-ti manance usor nu 0,1-0,2, ci 2-3 procente din PIB daca nu esti in relatii bune cu creditorii. Dar de ce n-am fi noi intr-o relatie buna cu creditorii? Ne-am platit datoriile, nu suntem in situatia Greciei, pe ce motiv sa stricam relatiile cu Fondul sau cu Uniunea Europeana? Avem impresia ca ne exploateaza? Datorita acestor pozitii artagoase Romania nu are un A rating, are BBB. Desi avem performante foarte bune. Pietele ne taxeaza prin prima de risc".
Intrarea in uniunea bancara si in zona euro, simbolice am putea spune, ar putea fi considerate incheierea unui proces inceput in anii '90 de integrare euroatlantica a Romaniei, de convertire spre o economie de piata si o democratie functionala si stat de drept. Cred ca aici avem doua probleme: sa nu ne indepartam de criteriile de convergenta si in al doilea rand sa fim foarte bine pregatiti cand intram, pentru ca experienta ultimilor ani, experienta Greciei, pune sub semnul intrebarii postulatul dinainte de criza, ca e suficient sa indeplinesti criteriile nominale. Acest postulat este pus in prezent sub semnul intrebarii inclusiv datorita faptului ca pe datele ultimilor ani exista o divergenta in zona euro intre flancul sudic si flancul nordic. Ideea introdusa in mesajele pe care le transmite Banca Nationala a fost acceea a unei foarte bune pregatiri, ca sa nu dam prea multe explicatii. Intram in zona euro cand suntem bine pregatiti", a declarat guvernatorul.
Am o retinere, ca am in vedere ajustarea din 2010-2011. Sunt niste rigiditati in Romania la cheltuieli bugetare pe care cu greu ni le putem imagina. Atunci s-a discutat despre reducerea personalului bugetar inainte de reducerea TVA. S-au facut calculele si s-a demonstrat ca erau salarii compensatorii de platit, si nu se facea nicio reducere. S-a oprit si chiar s-a reversat tendinta de reducere a personalului. Si pe urma ajungi exact unde nu trebuie. Singurul loc unde ti se pare ca nu ai rigiditate sunt investitiile. Dar si acolo, societatile private iti cer garantii de stat, garantia se duce tot in deficit. Nu ai niciun fel de sansa sa ai reduceri. Inainte de orice, apropos de propunerile de reduceri de impozite, sa aplicam "taylor's rule" (legea croitorului - n. r.): nu tai si pe urma masori. Ce facem? Taiem taxele si pe urma masuram daca putem sa taiem si in partea cealalta, la cheltuieli. Nu avem nici sansa sa ajungem la deficit sub-optimal, ci la deficite mari si greu de finantat. Si finantarea va fi greu de asigurat. Ce dam pe mere pierdem pe pere", a declarat Isarescu.
(via Conferinţă BNR 24 iul 2015 - România în fața noilor provocări economice - YouTube)
Adoptarea Noului Cod Fiscal ar urma sa duca la cresterea deficitului la 3,2% in 2016, ba chiar 4,6% daca sunt luate in calcul estimarilor si legea salarizarii si cheltuielile pentru aparare, potrivit Consiliului Fiscal. Un astfel de deficit ar pune practic frana strategiei rutiere din MasterPlanul de Transport recent acceptat de Comisia Europeana. Asta pentru ca nu s-ar mai putea aproba acea "clauza de reforma structurala" ce presupune o derogare de 0,5% din PIB/an pentru ca Romania sa se imprumute si sa construiasca prin mix de fonduri nu mai putin de sase autostrazi (823 km) si cinci drumuri expres (371 km). Intra in actiune, astfel, scenariul pesimist in care Romania va avea la dispozitie doar fondurile europene si cofinantarea nationala prin care sa se apuce sa faca doar autostrada Sibiu-Pitesti (116 km) pana in 2020 si sa termine santierele de autostrazi incepute, si neterminate inca la termen. (HN)
Anya is live and ready to show you everything. Watch her strip, dance, and perform exclusive shows just for you. Interact in real-time and make your fantasies come true.
✓ Live Streaming✓ Interactive Chat✓ Private Shows✓ HD Quality✓ Free Actions
Free to watch • No registration required • HD streaming
A new paper by researchers at the International Monetary Fund appears to debunk a tenet of conservative economic ideology — that taxing the rich to give to the poor is bad for the economy.
Latest figures form EU statistics wing Eurostat show that Romania has one of the lowest personal tax rates in the EU27. At 16 percent in 2012, under the continuing flat tax policy, it makes the personal tax rate in Romania the EU’s fourth lowest. The highest recorded personal tax rates are found in Sweden with 56.6 percent, Denmark at 55.4 percent, and Belgium at 53.7 percent. Bulgaria has the lowest recorded personal income tax rate – 10 percent, and is followed by the Czech Republic and Lithuania, both at 15 percent, while next lowest after Romania’s 16 percent is Slovakia with 19 percent.
(via ri)
The average standard VAT rate over the EU27 has risen dramatically since 2008. VAT in 2012 varies from country to country, with Luxembourg recording the lowest at 15 percent, and Hungary recording the highest at 27 percent. Romania has a rather high VAT rate of 24 percent.
Corporate tax rates in the EU27 have risen slightly in 2012, ending a long declining trend. The highest statutory tax rates on 2012 corporate income are recorded in France – 36.1 percent, Malta – 35 percent and Belgium – 34 percent, while the lowest are in Bulgaria and Cyprus, both standing at 10 percent, and Ireland with 12.5 percent. Romania’s tax on corporate income, also under the flat tax policy, is relatively low at 16 percent.
In comparison with the rest of the world, the EU’s tax ratio remains generally high. However, the tax burden varies significantly between member states, ranging from 27.2 percent in Romania and 27.1 percent in Lithuania, to over 45 percent in Denmark and Sweden.
As well as the tax burden varying from country-to-country, the implicit tax rates also vary, with the highest rates on labor being in Italy, and the highest rates on consumption being in Denmark. The average implicit tax rate on labor was slightly up in the EU27 in 2010 compared with 2009, ending a steady decline lasting a decade. Again, Romania was among the lowest with an implicit tax rate of 27.5 percent. Elsewhere in Europe, figures ranged from 25.7 percent in the United Kingdom up to 40.5 percent in Austria and 42.6 percent in Italy in 2010.
The average implicit tax rate on consumption in the EU27 also ended its downward trend by increasing in 2010. In 2010, implicit tax rates on consumption were lowest in Spain at 14.6 percent, and highest in Denmark at 31.5 percent. Romania sat at the lower end of the spectrum with 18.9 percent.
The annual Paying Taxes survey from the World Bank Group (part of its larger Doing Business report) indicates that Romanian businesses last year could be asked to make up to a total of 113 separate tax payments – significantly in excess of the average 13 payments per year made by companies in OECD high-income countries. The annual World Bank Doing Business report assesses regulations affecting domestic firms in 183 economies, ranking each on the basis of various criteria including ease of starting a business, insolvency resolution, cross-border trade and, for the first time, ease of access to electricity. Russell Bedford member firms have contributed to the report’s Paying Taxes survey since 2009, with 51 member and correspondent firms this year contributing data on tax regulation, compliance and the real tax burden on businesses and entrepreneurs. It’s not all grim reading, however. This year’s report, Doing Business 2012: Doing Business in a More Transparent World, makes clear that the emerging economies of Eastern Europe and Central Asia have done most to reduce the tax burden on companies – in terms of both reducing compliance requirements and lowering the total tax rate – and cites Romania as among those countries having merged or eliminated taxes other than profit tax. Moreover, while Romanian companies may be subject to a greater number of individual payments, the amount of time this takes is not that much greater than that of their west European peers. Romanian firms spend an average of 222 hours per year on tax compliance, compared to 186 hours for businesses in OECD high-income countries.