#ecou

People keep reblogging really old posts of mine that feature mocs that have changed a bit over the years so I figured “why not take some new pics instead?”

First up, these are the last living members of the Toa Taula, and their Kaita. They have found themselves on a strange world with a village full of matoran who depend on their protection.

Eu sunt luna,

Eu sunt toamna.

Sunt prietenă cu marea

Și cu soare și cu stele,

Toate pe lângă ele.

Cu pădurea și cu cerul,

Eu trăiesc numai cu ele.

Vine iarna, moare toamna

Și odata cu ea mor și eu

De tristețe și de ură

Pentru lumea mea cea moartă ,

Mă ascund printre copaci,

În tăcere și în gol,

Printre lacrimi,

Printre gânduri ,

Eu dispar!

Mor cu toamna,

Dispar cu iarna

Și apar cu primavara.

Eu sunt tu,

Nimic mai mult,

Sunt un glas fără auz,

Sunt pădure ,

Sunt și viața

Și curând voi fi și ceață .

All my mocs of members of the matoran species.

Very slightly updated Ecou’s build because its been bugging me for like literal years by now.

Something something Mermay.

This was weird.

28. (poezie, cybersonet) ~ teoria relativă a nimicului vertical ~ cybersonete despre imposibil Moto: Dacă nimicul ar avea colțuri, le-aș măsura; dacă absența ar respira, i-aș nota ritmul; dacă absurdul ar vorbi, i-aș cere explicații.

*camera cu un singur ecou (cybersonet DCXXIII)*

în camera unde realul devine vid cuvintele îmbătrânesc lume uitată un gând se prăbușește rece livid iar existența se repetă uitată

aici secundele se desfac în haos și tot ce e viu își pierde neființă ecoul crește geometric haos și timpul răspunde fără credință

gândul mai bătrân ca glasul apare și zidurile încetinite respiră ritmic iar sensul se retrage dispare într-un mecanism rece cosmic

și tot ce spun pereții devine semne în camera cu un singur ecou de semne

Sursă: Epilog: Ecoul trialogului – Blog – Cronopedia 11. (poezie, cybersonet) ~ ciclul Calendar ~ trialog – romanțe de dragoste în dialog Epilog: Ecoul trialogului Am străbătut împreună un drum de șoapte și arderi, un pelerinaj al sufletului prin labirinturile celei mai complexe și universale emoții. Aici, iubirea s-a deschis nu într-un singur glas, monolitic și cert, ci în trei voci distincte,…

Mark Twain spune o poveste foarte amuzantă a necazurilor unui om al cărui hobby era să colecționeze – nu veți ghici niciodată – ecouri! Acest excentric nu a cruțat niciun efort pentru a cumpăra fiecare suprafață de pământ care ar avea un ecou multiplu sau un alt ecou natural extraordinar. „Prima lui achiziție a fost un ecou în Georgia care s-a repetat de patru ori; următorul a fost unul cu șase…