#luceafarul

Iar ea vorbind cu el în somn, Oftând din greu suspină: - O, dulce-al nopţii mele domn, De ce nu vii tu? Vină!

Cobori în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n casă şi în gând Şi viaţa-mi luminează!

El asculta tremurător, Se aprindea mai tare Şi s-arunca fulgerător, Se cufunda în mare;

Şi apa unde-au fost căzut În cercuri se roteşte, Şi din adânc necunoscut Un mândru tânăr creşte.

Uşor el trece ca pe prag Pe marginea ferestei Şi ţine-n mână un toiag Încununat cu trestii.

Părea un tânăr voievod Cu păr de aur moale, Un vânăt giulgi se-ncheie nod Pe umerele goale.

Iar umbra feţei străvezii E albă ca de ceară - Un mort frumos cu ochii vii Ce scânteie-n afară.

- Din sfera mea venii cu greu Ca să-ţi urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Şi mumă-mea e marea.

Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborât cu-al meu senin Şi m-am născut din ape.

O, vin! odorul meu nespus, Şi lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să-mi fii mireasă.

Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe, Şi toată lumea-n ocean De tine o s-asculte.

- O, eşti frumos, cum numa-n vis Un înger se arată, Dară pe calea ce-ai deschis N-oi merge niciodată;

Străin la vorbă şi la port, Luceşti fără de viaţă, Căci eu sunt vie, tu eşti mort, Şi ochiul tău mă-ngheaţă.

Da, am terminat în sfârșit fanficul cu Luceafărul x Cătălin x Cătălina (Hypecat!!). Da, e mult mai cheesy decât îmi închipuiam că poate ieși.

În această poveste, Hyperion, mare magnat ce știe mult prea bine că banii nu pot cumpăra fericirea, încearcă să o invite la un date pe femeia de care este îndrăgostit, pe numele ei Cătălina, ce este administratora + propietara unui lanț de pensiuni cu numele de Luceafărul. Motivul pentru care Hyperion (thinks he) fumbles pe una dintre cele mai frumoase persoane pe care le-a întâlnit vreodată? Ei bine, Cătălina este măritată de mulți ani- și de ce este oare soțul ei, Cătălin, tot atât de frumos pe cât este și ea?

Hyperion ar vrea să dispară de pe fața pământului de rușine când își dă seama că voia să se bage pe o femeie măritată (și pentru o secundă și pe soțul ei), dar nu o face, căci datorită unui mecanism narativ foarte folositor (fenomenul înzăpezirii), Hyperion este obligat să stea cu aceste două bomboane de propietari și să navigheze sentimentele complexe și conflictele inutile pe care aceștia le trezesc în el ca simpli moldoveni queer. Serios, fanficul ăsta e doar Hyperion fiind a loser în cel mai aesthetic și adorabil mod posibil.

Dacă vreți să vă alăturați lui Hyperion, Cătălinei și lui Cătălin, alături de doi invitați speciali complet irelevanți, anume Mihai Eminescu și Ion Creangă, găsiți link-ul mai jos. Acestea fiind spuse, lectură frumoasă și aștept să aud de la voi orice fel de opinie, emoție sau gând demn de a fi împărtășit pe urma lecturii.

Crăciun fericit! 🎄☄️🌄❄

Sure, comedies and psychological thrillers, we're doing very good, but imagine

Such a classic being reinterpreted!!!

Going back to the last month's style for today.

"You live accompanied by weal

In your all-narrow fold,

Whilst in my boundless world I feel

Both deathless and dead cold."

" '𝓑𝓾𝓽 𝓱𝓸𝔀 𝔀𝓸𝓾𝓵𝓭𝓼𝓽 𝓽𝓱𝓸𝓾 𝓽𝓱𝓪𝓽 𝓘 𝓬𝓸𝓶𝓮 𝓭𝓸𝔀𝓷?

𝓚𝓷𝓸𝔀 𝓽𝓱𝓲𝓼-𝓯𝓸𝓻, 𝓭𝓸 𝓘 𝓵𝓲𝓮?-

𝓘 𝓪𝓶 𝓲𝓶𝓶𝓸𝓻𝓽𝓪𝓵, 𝔀𝓱𝓲𝓵𝓮 𝓽𝓱𝓸𝓾 𝓪𝓻𝓽

𝓞𝓷𝓮 𝓸𝓯 𝓽𝓱𝓸𝓼𝓮 𝓽𝓱𝓪𝓽 𝓶𝓾𝓼𝓽 𝓭𝓲𝓮! '

'𝓘 𝓱𝓪𝓽𝓮 𝓫𝓲𝓰 𝔀𝓸𝓻𝓭𝓼, 𝓷𝓸𝓻 𝓭𝓸 𝓘 𝓴𝓷𝓸𝔀

𝓗𝓸𝔀 𝓽𝓸 𝓫𝓮𝓰𝓲𝓷 𝓶𝔂 𝓹𝓵𝓮𝓪;

𝓐𝓷𝓭 𝓪𝓵𝓽𝓱𝓸𝓾𝓰𝓱 𝓽𝓱𝔂 𝓭𝓲𝓼𝓬𝓸𝓾𝓻𝓼𝓮 𝓲𝓼 𝓬𝓵𝓮𝓪𝓻

𝓘 𝓭𝓸𝓷'𝓽 𝓾𝓷𝓭𝓮𝓻𝓼𝓽𝓪𝓷𝓭 𝓽𝓱𝓮𝓮. '

'𝓑𝓾𝓽 𝓲𝓯 𝓽𝓱𝓸𝓾 𝔀𝓪𝓷𝓽𝓮𝓼𝓽 𝓶𝔂 𝓯𝓵𝓪𝓶𝓮𝓭 𝓵𝓸𝓿𝓮

𝓐𝓷𝓭 𝓽𝓱𝓪𝓽 𝔀𝓸𝓾𝓵𝓭 𝓷𝓸𝓽 𝓫𝓮 𝓼𝓱𝓪𝓶,

𝓒𝓸𝓶𝓮 𝓭𝓸𝔀𝓷 𝓸𝓷 𝓽𝓱𝓲𝓼 𝓽𝓮𝓶𝓹𝓸𝓻𝓪𝓵 𝓮𝓪𝓻𝓽𝓱,

𝓑𝓮 𝓶𝓸𝓻𝓽𝓪𝓵 𝓪𝓼 𝓘 𝓪𝓶! '

'𝓘'𝓭 𝓵𝓸𝓼𝓮 𝓶𝔂 𝓲𝓶𝓶𝓸𝓻𝓽𝓪𝓵𝓲𝓽𝔂

𝓕𝓸𝓻 𝓫𝓾𝓽 𝓸𝓷𝓮 𝓴𝓲𝓼𝓼 𝓸𝓯 𝓽𝓱𝓲𝓷𝓮!

𝓦𝓮𝓵𝓵, 𝓘 𝔀𝓲𝓵𝓵 𝓼𝓱𝓸𝔀 𝓽𝓱𝓮 𝓱𝓸𝔀 𝓶𝓾𝓬𝓱 𝓽𝓸𝓸

𝓕𝓸𝓻 𝓽𝓱𝔂 𝓯𝓲𝓮𝓻𝓬𝓮 𝓵𝓸𝓿𝓮 𝓘 𝓹𝓲𝓷𝓮! '

'𝓨𝓮𝓼, 𝓘 𝓼𝓱𝓪𝓵𝓵 𝓫𝓮 𝓻𝓮𝓫𝓸𝓻𝓷 𝓯𝓻𝓸𝓶 𝓼𝓲𝓷,

𝓡𝓮𝓬𝓮𝓲𝓿𝓮 𝓪𝓷𝓸𝓽𝓱𝓮𝓻 𝓬𝓻𝓮𝓮𝓭:

𝓕𝓻𝓸𝓶 𝓽𝓱𝓪𝓽 𝓮𝓷𝓭𝓵𝓮𝓼𝓼𝓷𝓮𝓼𝓼 𝓽𝓸 𝔀𝓱𝓲𝓬𝓱 𝓘

𝓐𝓶 𝓽𝓲𝓮𝓭, 𝓘 𝓼𝓱𝓪𝓵𝓵 𝓫𝓮 𝓯𝓻𝓮𝓮𝓭! ' "

-"𝓛𝓾𝓬𝓮𝓪𝓯𝓪𝓻𝓾𝓵" 𝓫𝔂 𝓜𝓲𝓱𝓪𝓲 𝓔𝓶𝓲𝓷𝓮𝓼𝓬𝓾