Ăștia hoți, ăia hoți, s-au pișat pe toți!
Asist cu neputință la asaltul lichelelor asa-zis artistice. Dupa ce am avut in Parlamentul Romaniei nume precum Dolănescu sau Irina Loghin, alti oportunisti au luat cu asalt scena politica. Si daca Dida Dragan esua lamentabil in urma cu niste ani la alegeri, musiu Miță (Mihai Sturzu) de la Hi-Q a fost mai inspirat si a luat-o de jos, de la tineretul proletar al PSD-ului, ajungand chiar si la bursa zvonurilor drept un canidat la functia de ministru al tineretului!
Dar pentru ca groaza trebuia sa poarte un nume, iar scarba si lehamitea tot urmau sa ne loveasca de undeva, acestea au ajuns sinonime cu doi siniștrii care se agață de orice oportunitate pentru un ciolan, un oscior sau, de ce nu, o ditamai friptană. Da, ați ghicit, e vorba de Victor Socaciu si Mircea Diaconu.
Dar sa-i luam pe rand: Victor Socaciu. Mecanic, daca nu ma insel si folkist prin noroc, mustaciosul cu parul rar lipit pe ceafa nu s-a remarcat in tinerete decat prin cantece de dragoste si dor. Unele si cu tenta comunistoida. Dupa 89 s-a dat un pic dizident, dar nu prea i-a mers. A gasit o bunaciune (la acea vreme) de actrita de la Ion Creanga, pe numele ei Cornelia Palvovici si s-au casatorit. A cunoscut-o si pe Marina Almasan si s-au casatorit. Dar dupa divortul de Pavlovici, fireste.
Aparitiile televizate tot mai dese, in care a inceput sa-si dea cu pararea ca un cetatean avizat, numai bun la toate, l-au adus din nou in prim plan, dupa ce singurele stiri notabile despre el sunt cele din 2009, an in care i s-a transplantat un rinichi de la o fetiță de 10 ani, aflata in moarte cerebrala. Fapt pentru care i-a compus si un cantec. Cat de cinic...
Dupa scandalul divortului in care Almășanca l-a lasat pentru un infractor cu bani din Ardeal, Socaciu si-a gasit linistea in politica, acolo unde a obtinut un mandat deputățesc în circumscripţia electorală nr.28 Mureș, din partea PSD, pentru care a lătrat cum se cuvine luni de-a rândul, pe unde a apucat la TV, in special la Antene.
Tot la Antene si-a facut debutul si Mircea Diaconu, dar despre el am sa pomenesc mai jos un pic. Revenind la folkist, el s-a remarcat in perioada deputăției prin mai multe gafe antologice, unele de-a dreptul patologice!
Prima si cea mai rasunatoare este "Legea Socaciu", prin care a cerut nici mai mult nici mai puțin decât ca toate filmele străine să fie dublate în limba română de actori, așa cum vedeam pe vremuri la bulgari. Ca să priceapă tot analfabetul, că tot e plină țara de d-ăștia. Noroc ca opinia publica a taxat suficient de tare mizeria, cat sa se retraga senatorul in vizuina si sa isi bage legea-n dos.
O alta, se referă la Parlamentul unicameral, pe care românii l-au decis acum câțiva ani, în urma unui Referendum de care n-a ținut cont nici dracu: "Chestiunea asta nu e de competenţa poporului român, să aleagă între bicameral şi unicameral. Poporul nu poate decide o chestiune de atât de tehnică. E de competenţa unui Parlament, a unor oameni care ştiu despre ce e vorba", a declarat atunci mustăciosul deputat de Mureș, născut la Brașov....
Cele mai recente știri l-au dat pe Socaciu, (între timp parlamentar șomer) drept Consul al României în Canada. Loc unde mai poate să câștige un ban cinstit, cântând diasporei din State. Și asta, după un "turneu" de lătrături specifice, cu voce de folkist, din nou prin curțile televiziunilor. Și uite-asa, a ajuns oportunistul Socaciu departe, la "căldurică", unde-i bine si nu-l injura nimeni.
Dar să trecem la Brânzovenescu - Diaconu.
Oportunist inca de tanar, actorul cu moaca speriata, de veșnic pămpălău, a găsit o breșă rapid pentru a lua hățurile politice în mâini: s-a lipit de Alianța Civică, chiar in 1990. Dar n-a făcut mare brânză. Apoi și-a dorit, firesc, mai mult. Așa că a prins un loc călduț, dar insuficient, din partea PD, ca membru al CNA-ului, unde iarăși nu a strălucit. Dimpotrivă. A mai avut si o tentativa de a candida la functia de Primar al Capitalei (1996), dar s-a potolit la timp. Oricum nu a avea nicio sansa.
Așa că și-a ambalat motoarele și, după ce a început și el să mârâie prin televiziuni, la fel ca colegul Socaciu, a aflat că poate să-și folosească in scopuri electorale capitalul de imagine. Ceea ce a și făcut, ajungând senator PNL prin 2008. Dar nici asta n-a fost de-ajuns. Pentru că chiulul era mare și pentru că nimeni nu îi ținea cont de absențe, a găsit de curviință să-și păstreze și funcția full time de director la "Nottara", acolo unde și-a angajat și consoarta, pe Diana Lupescu (un fel de Elena Lupescu a teatrului de pe Magheru) in "rol" de regizor, cu nota 10 (asa, ca Nadia...).
Si pentru ca nici asta n-a fost de-ajuns, a dat din coate si a lingușit până a ajuns vicepreședinte al PNL-ului. Big mistake!
Ca să nu se (mai) plângă, a fost uns Ministru al Culturii! Da, probabil ca nici nu a visat milogul o asemenea functie. Pe care nici macar nu a onorat-o prea mult, data fiind incompatibilitatea. Si nu numai.
Pentru ca ANI l-a gasit incompatibil, a facut ce stia el cel mai bine si ce-l ajuta fizicul cel mai mult: a victimizat. Cu fața de câine plouat, care l-a ajutat și în Filantropica lui Caranfil, Diaconu a adunat și a cerșit indirect mila publică. Și pentru ca Antena 3 a pus umarul serios, iar RTV a strans din.... randuri si s-a raliat la campania sa electorala, valul de simpatie starnit prin toate fortele l-a adus pe acest milițian din "Bietul Ioanide" in postura de europarlamentar. Un vis!
Astept cu nerabdare ca organele de Justitie (daca mai avem asa ceva) sa il trezeasca la fel ca pe Geoana, a doua zi dupa prezidentiale, si sa ii spuna ca "da, ai avut voie sa candidezi, dar nu ai voie sa și deții o funcție publică". Asa, sa ne racorim si noi putin, după ce s-au încins sforile trase pentru ca marioneta obșnuită cu roluri de slugoi să ajungă proțăpită într-un Parlament European unde nici macar nu stie ce are de facut si nici macar nu are ce cauta. La fel ca alti oportunisti de moment, care s-au folosit de aparitiile TV pentru un oscior sau un ciolanel.
Bunăoară, actorul anonim Bogdan Stanoevici, fugit în Franța în 1989, unde s-a căsătorit cu o băștinașă, întors fo 20 de ani mai tarziu, prin 2011, în țară și numit ministru pentru Românii de pretutindeni în guvernul condus de (oamenii lui) Ponta.
La fel poate fi trecut pe lista și lăutarul Damian Drăghici (foto sus), membru al Patridei Romilor, ales senator de Bacău (firește?!?) in legislatura 2012-2016, din partea UNPR. Dar si consilier al premierului Ponta, pe probleme legate de minorități, lăsând pletele, cămașa lăbărțată și naiul pentru "periuță", costum si geantă diplomat.
S-o mai zic p-aia cu "avem politicienii pe care-i meritam"?? :(