#locuri

Gândiți-vă la un astfel de loc pe care l-ați văzut si rememorați toate amintirile frumoase de acolo. Pentru mine, in mod clar, un astfel de loc este negreșit Parisul. Se spune despre el ca este un oraș romantic, dar este mult mai mult de atat.

Am privit de multe ori cerul înstelat seara, dar parcă niciodată stelele nu mi-au părut mai coplesitoare decât în Paris, servind drept acoperiș al Turnului Eiffel. Aerul parizian are un iz special, fermecător, care mi-a condus pași prin tot orașul: îndrumându-mă să explorez fiecare colțisor si fiecare străduță boemă. Nu e loc in Paris, fie el hiper-cunoscut sau ascuns printre secretele tainice ale orașului, care să nu mă fi făcut sa ma gandesc ca as vrea sa il iau si sa il pun in buzunar; asa cum il pastrez in inima mea.

Îmi este greu sa mă gandesc la anumite detalii speciale având in vedere ca intregul ansamblu este uimitor, dar o sa încerc sa mentionez cateva. Sa incepem cu, firesc, cel mai important lucru: mâncarea. Evident, glumesc, dar chiar era pe placul meu. Mă trezeam in fiecare dimineata si colindam alaturi de parinte mei stradutele din jurul hotelului si ne asezam de fiecare data intr-un loc micut, parfumat, de obicei inconjurat de multe flori si multa fericire. Mâncam un croissant, beam un ceai sau o cafeluță, imi aranjam bereta pe cap, imi mai aplicam un strat de ruj roșu si ma pregateam sa ma pierd prin peisaj. Ce mi-a placut indeosebi la Paris este ca, desi aspectul general al orasului este unul foarte larg, cu strazi foarte intinse si multe cladiri mari, modernismul se imbina perfect cu cultura orasului, reusind sa creeze un loc foarte prietenos.

Vă spun drept, este magnific să te plimbi dimineata pe Champs Elysées, sa intri prin magazine si sa te comporti ca un adevarat turist, dupa amiaza sa descoperi profunzimile orasului si sa cutreieri stradutele mici, oprindu-te sa mai asculti cate un baiat sau o fata care cântă cu atata pasiune la chitara, iar seara sa privești turnul Eiffel si sa te simti, intr-un final, complet. Pentru ca eu asa m-am simtit. Parisul m-a facut sa ma simt cu adevarat infinită, m-a facut sa ma gandesc, cu lacrimi in ochi, ca ma bucur extrem de mult ca traiesc, ca am sansa sa vad asemenea locuri.

De multe ori ma plictisesc in unele muzee, mai precis in cele care nu imi inspira nimic. Dar muzeul Luvru, pe care sigur il stiti din poze, este cu  adevarat asa de spectaculos precum este descris. Iar asezarea lui este perfecta; iesi din muzeu, apoi te duci sa mananci un biscuite pe malul raului Sena. Parisul mi-a readus in fata ochilor o diversitate de oameni din diverse tari si culturi, o diversitate de locuri care mai de care mai colorate, mai traditionale sau mai moderne, mai ferite sau mai turistice, dar toate frumoase.

În ultima seara de stat in Paris, recunosc fara ezitare ca am plans. Ultima seara am petrecut-o in fata Turnului Eiffel. Pe strada paralela cu el, se afla un fel de loc de joaca, un carusel pentru copii, in care evident, m-am dat. Nu am fost niciodata genul care sa doreasca sa para neaparat mai mare decat este. A fi copil este unul dintre lucrurile pe care le-am adorat dintotdeauna si cu care m-am mândrit. Pentru ca stiu ca o sa ma simt copil mereu.

Anul acesta, de Crăciun, o sa merg in Paris din nou ( prima oara am fost in Aprilie), și de data aceasta promit ca o sa merg si in DisneyLand! Abia aștept sa fiu din nou primita de oras cu aceeasi caldura cu care am fost imbratisata si prima oara, abia astept sa intampin anotimpul sarbatorilor in fata turnului Eiffel.