#geograf

http://ro.truth-seeker.info/nestemate-ale-islamului/viata-lui-piri-reis/

Viața lui Pîrî Reis

Viața lui Pîrî Reis

Piri Reis (nume complet Hadji Muhiddin Piri Ibn Hadji Mehmed, reis/rais înseamnă căpitan în limba arabă) (circa 1465-1554 sau 1555) a fost un căpitan apoi amiral turc-otoman, geograf și cartograf născut între 1465 și 1470 în Gallipoli pe coasta Mării Egee a Turciei.

  El este cunoscut în primul rând azi pentru hărțile și diagramele adunate în lucrarea Kitab-i lui Bahriye (Carte de navigație), o carte care conține informații detaliate cu privire la navigație, precum și diagramele extrem de precise care descriu porturile și orașele importante ale Mării Mediterane. Cel mai renumit este pentru harta lui Piri Reis.

Deși nu se cunoaște data exactă a nașterii, se presupune că Muhi Al-Din Pîrî s-a născut undeva între 1465 și 1470 în Gallipoli, o bază navală importantă de-a lungul coastei Marmara. Tatăl său a fost Hajji Mehmed, unchiul său unul dintre cei mai faimoși amirali ai perioadei, Kemal Reis. Când Pîrî era de aproape 11 ani, s-a alăturat echipajului unchiului său care începuse ca pirat și apoi s-a înrolat în flota Imperiului Otoman. Între 1487 și 1493, Pîrî a participat la multe bătălii navale cu unchiul său. Cariera sa independentă ca și căpitan naval corespunde performanțelor sale eroice în bătăliile navale dintre 1499 și 1502. Probabil că în timpul acestor bătălii el a pus mâna pe harta lui Columb.

După decesul unchiului său în 1511, el a părăsit mările întinse pentru a trăi în Gallipoli și a început să lucreze la desenarea de hărți. După un timp, el s-a alăturat echipajului faimosului marinar turc Barbarossa Hayr al-Din.

În 1516-1517, Pîrî Reis a comandat numeroase corăbii în campania otomanilor contra Egiptului. El a dat dovadă de o mare bravură în cucerirea Alexandriei care era pe atunci baza navală a Egiptului. Această victorie l-a făcut remarcat la sultanul Selim, căruia i-a prezentat harta lumii pe care el o completase în Gallipoli.

După campania egipteană, Pîrî s-a reîntors la Gallipoli și a început să lucreze la Kitâb-i Bahriyye. Între timp, Selim a decedat și Sultanul Soliman Magnificul i-a urmat la tron; Pîrî a primit delegare în flota turcă.

În jurul acestui timp, în Egipt era neliniște și lui Pîrî Reis i s-a cerut să fie ghid marin pentru Marele vizier Ibrahim Pașa din Parga care conducea campania. În timpul expediției, ei au fost obligați să se adăpostească la Rhodos din cauza furtunilor. Acest fapt i-a oferit ocazia lui Pîrî să îl cunoască mai bine pe Pașă. Ibrahim Pașa de asemenea a observat că Pîrî se uita mereu peste niște notițe, acestea fiind cartea la care lucra el, Bahriyye. Astfel că i-a cerut lui Pîrî să întocmească o carte din aceste notițe. Pîrî a terminat cartea și cu ajutorul lui Ibrahim Pașa i-a arătat-o sultanului Soliman Magnificul, câștigând aprecierea Sultanului. O a doua hartă a lumii i-a urmat. În prezent, doar o parte din această hartă cunoscută ca America de Nord este accesibilă.

Eugeniusz Romer (1871 Lwów - 1954 Kraków). Geograf, profesor Uniwersytetu Lwowskiego i Jagiellońskiego, członek Polskiej Akademii Umiejętności.

Fot. Henryk Schabenbeck

Sesi 2

Narasumber: Guruh Krisnantara, sekarang di Kementerian Koordinator Bidang Perekonomian Republik Indonesia (kiri), Latifatul Khoiriyah alias @khoiriyalatifa, sekarang di Badan Penanggulangan Bencana Daerah DKI Jakarta (tengah), dan Arkha Dhemas Gunanda, sekarang di Badan Perencanaan Pembangunan Nasional (kanan)

Disampaikan oleh: Sukma Impian R. alias @sukmaimpian​

Berawal dari inisiasi @sukmaimpian​, maka pertemuan santai (yang agak berbobot dan serius) ini tercipta. Lima hari yang lalu, tanggal 20 Maret 2016. Hari Senin. Karena menurut saya cerita ini menarik, dan setelah melalui tahap valuasi ekonomi, cerita ini terlalu sayang untuk dipendam dan kayanya seru juga kalo dibagi-bagi. monggo simak se-encrit potongan kisah temen-temen berikut ini, khususnya yang nyari beasiswa LPDP dan kehidupan pasca kampus di dunia kerja (gayanya udah kaya apaan tau). haha maafkan kenistaan saya. 

Sesi 1

Narasumber: Cut Ayu Tiara

Awardee LPDP (masih mencari tujuan universitas, kayanya Belanda, AMIN), dan Pemilik Rumah Usaha Seserahan untuk Pernikahan. Cek instagramnya ya kakak di @barangkuno / @seserahanbycutayu bisa juga menghubungi  08562586255 (SMS/WA) #iklansponsor

Sekitar jam 2 pagi kami baru bisa benar-benar memejamkan mata dan beristirahat di masjid. Aku tidak begitu ingat nama masjidnya apa, yang masih aku ingat hanyalah tentang masjid itu ada di kaki Gunung Lawu, pertigaan ke arah Madiun, wis pokoke ngono wkwk.

Kami terbangun ketika masjid nampak ribut. Ohya Alhamdulillah sudah masuk waktu subuh, Alhamdulillah kami bisa sholat subuh tepat pada waktunya walau sedang dalam perjalanan. Karena merasa masih kurang tidur setelah sholat subuh berjamaah kami istirahat sejenak sembari memanaskan motor. Ketika dirasa cukup panas kami pun bergegas jalan kembali.

Madiun nampak dekat, apalagi Nganjuk hehe. Tak lama dari Nganjuk pun kami mulai masuk ke wilayah administratis Kediri. Berhubung belum sarapan, kami putuskan untuk sarapan sesaat setelah masuk ke Kediri. Warung pinggir jalan—berjarak kurang lebih satu jam dari Kelud—yang menjajakan pecel Madiun menjadi pilihan kami saat itu. Hem, walaupun di Kediri menurutku rasa pecelnya tidak kalah. Kalau ada kesempatan jalan-jalan di sekitar Madiun atau Kediri cobain deh pecelnya, mantap.

Ibu penjualnya pun baik, kami sempat ngobrol beberapa hal terutama yang berkaitan dengan erupsi Kelud tempo hari yang lalu. Katanya dampak Erupsi di sini tidak terlalu parah, bahkan menurut interpretasiku tidak lebih parah daripada di Jogja. Hanya terkena kerikil-kerikil kecil dan debu yang tidak terlalu banyak. Walau beberapa rumah harus mengganti gentengnya dengan yang baru karena rusak terkena kerikil selebihnya tidak ada hal serius lainnya yang diakibatkan oleh erupsi Kelud.

Wajar menurutku bila tempat ini hanya terkena kerikil dan sedikit debu karena jaraknya tidak terlalu jauh dari kawah Kelud. Kerikil jatuh di tempat ini karena massa kerikil yang besar dan tidak mungkin dapat diterbangkan jauh oleh angin. Sedangkan yang jauh dari Kelud seperti di Jogja wajar saja terkena banyak debu, karena debu memiliki massa yang kecil dan lontaran yang tinggi ke atas langit baru akan jatuh pada jarak miring yang cukup jauh seperti Jogja.

Balik lagi ke perjalanan, setelah perut terisi dengan cukup, perjalanan kami lanjutkan kembali menuju tujuan utama, Kelud. Sebelum sampai di Kelud kami sempat melewati kawasan pabrik rokok. Aku dapat mengenali bahwa kawasan ini adalah kawasan pabrik rokok karena dari kejauhan aku dapat mengenali betul bau apa yang mengganggu hidung sedari awal memasuki kawasan ini. Jalannya nampak sempit seperti jalan kampung, sungainya nampak kurang sehat dan terlihat banyak truk-truk besar lalu lalang mengangkut rokok. Aku berpikir mungkin di lain kesempatan aku akan eksplore kawasan itu. Sebuah kawasan yang dipenuhi gas adiktif beracun.

Perjalanan kami lanjut terus dan udara segar pun menyambut. Di tengah perjalanan ternyata ada hal lain yang menarik hati kami. Ketika melintas di simpang lima Kediri ada bangunan yang cukup unik, mirip-mirip dengan Arch de Triomphe (Gerbang Kemenangan) di Paris, Perancis.

Mumpung masih pagi—sekitar jam delapan—dan sepi, kami sempatkan untuk mengambil gambar di bangunan tersebut. Siapa tahu ada yang ngira kami sedang di Paris, wew wkwk. Tengok kanan kiri, kami agak bingung hendak memarkirkan motor kami di mana. Setelah beberapa kali memutarkan pandangan akhirnya kami dapat spot terbaik, yeah lagi-lagi Masjid begitu membantu perjalanan kami, motor pun kami parkirkan dengan rapi di Masjid.