#daniel pop

#gallery-0-5 { margin: auto; } #gallery-0-5 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-0-5 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-5 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Veronica Anușca

Daniel Pop

Filip Panait

Tiberiu Soare

”Am plasat acţiunea spre sfârşitul secolului al XIX-lea, şi nu în prima lui jumătate, aşa cum spunea libretul. Puccini însuşi a trăit această experienţă de boem, în timpul studiilor sale la Milano, când a împărţit camera cu Pietro Mascagni. Chiar a fost nevoit să-şi vândă paltonul pentru a face rost de bani, dar nu pentru a salva o tânără bolnavă de ftizie, ci pentru a invita o domnişoară la cină.” – Ionel Pantea.

”De mai mult de o sută de ani, trista povestire a iubirii eroilor operei lui Giacomo Puccini La Bohème ne însoţeşte cu muzica ei minunată. În istoria artei lirice româneşti, rolurile principale – Mimì, Rodolfo, Musetta, Marcello – au o tradiţie considerabilă, ilustrând mari cariere de soprană, tenor, bariton şi bas”. – Grigore Constantinescu,  revista ”Clipa”, 15 decembrie 2009.

Cea mai reprezentativă dintre lucrările lui Pucinni – alături de Turandot, Tosca şi Madama Butterfly – La Bohème face portretul tinerilor boemi din Cartierul Latin al Parisului anilor 1840, cu accent pe relaţia dintre Rodolfo şi Mimì.

Insiprată deopotrivă de romanul Scènes de la vie de bohème al scriitorului francez Henri Murger şi de adaptarea acestuia pentru teatru, opera La Bohème are la bază libretul lui Luigi Illica şi Giuseppe Giacosa. Aceştia au preluat o mare parte din detaliile romanului şi ale piesei de teatru, printre care combinarea celor două personaje, Mimì şi Francine, într-unul singur (Mimì) şi moartea personajului principal feminin.

Opera lui Puccini a avut un succes imediat, odată cu premiera din 1896, de la Teatrul Regio, din Torino, ce l-a avut ca dirijor pe Arturo Toscanini. Mai târziu, în 1946, acelaşi Toscanini avea să dirijeze La Bohème, în interpretarea NBC Symphony Orchestra, special pentru o înregistrare radio.

Arii memorabile, personaje tinere, o poveste de dragoste sfâşietoare – sunt elemente definitorii ale operei lui Puccini, care i-a fascinat de-a lungul timpului pe iubitorii genului şi care a inspirat şi producţii muzicale moderne precum musical-ul rock Rent, din 1996.

Sursa text: Opera Națională București

TIMISOARA OPEN CULTURE HACKATHON 

In urma cu cativa ani, un cuplu din Timisoara, Lia si Andrei, mi-a lansat provocarea de a face parte din proiectul lor, numit chiar Alter Ego, in care am interpretat doua personaje: prima data Palarierul Nebun din Alice in Tara Minunilor, apoi Galadriel – elful zana din Lord of the Rings. Dar… despre asta va spun intr-o postare viitoare.

De atunci am ramas curioasa de aceasta latura artistica si imi doream o sedinta foto pe tematica Scufitei Rosii. Nu aveam haina, nu aveam cainele. Andrei si Lia nu mai aveau timp de asemenea proiecte. Timpul a trecut; fara sa imi mai dau seama, anul trecut am rugat-o pe Anca Costil sa imi faca un palton rosu si lung, care sa-mi tina de cald la Targul de Martisor din Timisoara. Trecatorii spuneau “hai sa cumparam de la Scufita Rosie”. A inceput Noul An si odata cu el o noua colaborare: cu Daniel Pop, un tanar fotograf din Sibiu, entuziast si cu un ochi foarte bun si sunt foarte fericita ca o am alaturi pe Adina Zotinca, cel mai bun estetician si make-up artist al Sibiului. …Hara se alaturase familiei in decembrie. Se face tot mai frumoasa si devine tot mai impunatoare. Era chiar pacat sa nu facem acest proiect.

Voi ce spuneti?

Make-up: Adina Zotinca

Palton: Anca COSTIL

Fotografii: Daniel Pop