"Singuratate, stange-ma-n brate tare!" :/

Când te-am cunoscut tu reprezentai doar un om trist aflat pe o cale greșită în căutarea fericirii- nici nu știu ce m-a facut să îți ofer mai mult decât un salut și o glumă proastă.

Ai început să te apropii tot mai mult în fiecare zi. Determinarea ta mă speria așa de mult… noroc că ador să îmi înfrunt temerile. Acum ne mai despart doar câteva sute de kilometri și un singur pas pe care știu că îi vei face singur și fără să te plângi și fără să mă lași să știu prin ce treci.

În aproximativ o lună de când vorbeam ai reușit să faci ceva ce mulți nu au reușit în ani întregi - să îmi pui zâmbetul înapoi pe buze cu un simplu mesaj scurt ca “Ai grijă de tine”… atâtea semnificații în spatele atâtor de puține cuvinte..

Ca să te simt mai aproape de mine ai devenit ursulețul meu de pluș de care nu mă despart niciodată. Mă protejează de lumea din jurul meu și când nu mai fac față la ceea ce mi se întâmplă mă ține în brațe până adorm. Știu că ai face la fel.

Mi-ai spus cândva că îți dau un sentiment bun și că ești sigur că nu te voi distruge niciodată. Am fost așa de mândră de mine să te aud spunând asta. M-am simțit de parcă în sfârșit, după mult timp am făcut ceva bine, dar totuși ceva m-a neliniștit. Dacă tu ești așa de sigur că eu nu îți voi face rau, știu ce va urma. Mă vei distruge. Mă vei rupe în bucăți și de pe culmile extazului voi ajunge în cea mai adâncă prăpastie. Asta mă face să fiu fericită cu tine - riscurile pe care mi le-am asumat încă de la prima conversație. Eu nu sunt altceva decât un copil prostuț aflat în voia sorții, iar tu ești doar un om trist și matur care poate visa la altceva decât să mă îngrijească. Și totuși.. niciodată nu ai renunțat la mine.