Trăiesc foarte multe momente in care ma simt singură. De multe ori ma întreb daca fac eu ceva greșit, de multe ori ma simt ca si cum nu am o direcție oricat de mult m-as strădui sa o găsesc. Rămân singură si nu știu ce sa fac cu singurătatea.
Iubesc momentele cu mine, dar urăsc sentimentul de singurătate.
Am impresia ca toată lumea își trăiește propria viață atât de frumos si de plin asa cum o fi ea, iar pe lângă mine doar se scurg orele pline de vid.
De multe ori nici sa mai fac ce imi place nu ma mai bucură. Pentru ca am început să urăsc sa nu pot sa ies din bula in care ma aflu. Ma simt ca si cum locuiesc intr-o cușcă sau ca si cum sunt in deșert. Din cand in cand mai trece un călător, incerc sa mă agat de o mică conversație si apoi se stinge la fel de rapid cum a început. Totul atât de firav...
Sigur fac eu ceva greșit...