#vuple

Am pășit pe cărbuni încinși in timp ce lacrimile mi se transformau in aburi, mi-am ucis cuvinte, mi-am scurtat viața pe un fir de ață limitata, mi-am ascuns vina intre pulberi de praf doar pentru acceptare socială.Am mers de-a lungul marii odată cu toți oamenii și am răspuns la întrebările lor prea simplu pentru că am vrut sa mă înțelega, dar nu pe mine.Mi-am creat așadar o fațada, o vulpe mica cu înfățișare drăguță care știe să mintă.Mi-am creat alta personalitate in conformitate cu normele lor sociale și am acceptat tot ce credeam că e greșit și am luat-o că fiind ceva bun, ca fiind dreptate.Am pășit în cunoștință, mi-am reluat deciziile, le-am reluat și reluat până am creat un cerc perfect.Toate transformările mele, de-a lungul timpului, sunt diferite și aceleași, au la baza raza cercului pe care l-am format atât de bine, dar pe o baza falsa.Totul e fals.Oare totul e fals la toată lumea?

Stau in fata fațadei mele.Vulpea mea e pe moarte.Ea de ce moare și nu mor eu?Unde sunt principiile mele pe care am incercat sa le uit.Sunt pe tărâmul luminat de vreme sau sunt la sfârșitul timpului? Sper că atunci când le găsesc sa le pot lua în mâini că niște raze de lumină, sper să mă ardă.Sper sa mă pedepsească pentru imoralitate și credința în ceva fals.

Vulpe te rog sa nu mori.

Respira încet și văd că nu mai are mult.Daca ea moare, eu trebuie să trăiesc și să îmi expun personalitatea așa cum e ea.Arunca-mi in brate vina pe care trebuie sa o car, credință în care nu mai cred.

Vulpe te rog mori.

Și odată cu moartea ta adu-mi fericirea pe care nu o merit, dar aloca-mi sacrificiul pe care l-am făcut de-a lungul anilor pentru a părea in rândul lumii.Mi se pare că rândul se destramă.Unde e omenirea.Ce e ființă umană dacă nu suma de principii.Omul pe care îl văd în fata mea e real sau e o altă înfățișare falsa că vulpea mea?

Vulpea a murit.