#mutatii

http://ro.truth-seeker.info/respingerea-darvinismului/mutatiile-partea-1/

Mutatiile - partea 1

Mutatiile – partea 1

  Mutaţiile sunt definite drept întreruperi sau înlocuiri ce au loc în lanţul molecular al ADN-ului . ADN-ul se află în nucleul celulei organismelor vii şi conţine întreaga lor informaţie genetică. Aceste întreruperi sau înlocuiri sunt rezultatul unor efecte externe cum ar fi radiaţiile sau acţiunea chimică. Toate mutaţiile sunt „accidente“ şi acestea fie distrug nucleotide din compunerea lanţului de ADN, fie le schimbă locaţia. De foarte multe ori, mutaţiile creează asemenea stricăciuni şi schimbări, încât celula nu le poate repara.

Mutaţia, în spatele căreia evoluţioniştii se ascund în mod frecvent, nu este o baghetă magică ce transformă organismele vii într-o formă mult mai avansată şi perfectă. Efectul direct al mutaţiei este nociv. Schimbările realizate de mutaţii pot fi doar de genul celor trăite de oamenii de la Hiroshima, Nagasaki şi Cernobîl, care sunt: moarte, infirmitate şi boală…

Motivul pentru aceasta este foarte simplu: ADN-ul are o structură foarte complexă, iar schimbările aleatorii pot doar să dăuneze organismului. Aşa cum spunea şi B.G. Ranganatham:

„În primul rând, mutaţiile naturale sunt foarte rare în natură. În al doilea rând, majoritatea mutaţiilor sunt nocive, întrucât ele sunt schimbări mai degrabă aleatorii decât ordonate ale genelor; fiecare schimbare aleatorie apărută într-un sistem extrem de bine ordonat va fi în detrimentul sistemului şi nu spre mai binele lui. Spre exemplu, dacă un cutremur va zdruncina o structură foarte bine ordonată, cum ar fi o clădire, ceea ce va apărea va fi o schimbare aleatorie în structura clădirii care, cel mai probabil, nu va fi o îmbunătăţire a acesteia.“

Deloc surprinzător, până acum nu s-a observat nicio mutaţie folositoare. Toate mutaţiile s-au dovedit a fi dăunătoare. Omul de ştiinţă evoluţionist Warren Weaver a făcut următorul comentariu pe marginea raportului realizat de Comitetul pentru studiul Efectelor Genetice ale Radiaţiei Atomice, ce a fost constituit pentru a investiga mutaţiile care ar fi putut fi cauzate de armele nucleare folosite în cel de-al Doilea Război Mondial:

O NOUA STIRE ADEVARATA a aparut pe Cap Limpede

Intrebarea care ne macina toata viata! Seman cu mama sau cu tata? Vezi pe cine mostenesti

Stiai ca cele mai proeminente si mai recognoscibile trasaturi corporale se transmit de la o generatie la alta? Cercetatorii sustin ca buzele pline sunt mostenite de regula de la tata, in timp ce degetul mare de la picior este mostenit de la mama. De asemenea, este dovedit stiintific faptul ca fetele seamana mai mult cu tatii, in timp ce baiatii seamana mai mult cu mamele.

Genele alcatuiesc planul dupa care este construit corpul. Ele poarta setul de instructiuni necesar exprimarii tuturor proteinelor din organism care isi aduc aportul la stabilirea aspectului si modului de functionare a corpului. Genele sunt incastrate in structuri celulare denumite cromozomi. Majoritatea celulelor poarta 23 de perechi de cromozomi, in total 46.

Oricat de buna ar fi ingrijirea primita de la mama in anii de pruncie, copilul poate suferi pe parcurs de unele boli determinate genetic. Bolile de inima, diabetul si multe alte boli sunt cauzate de interactiunea complexa a unor factori genetici, de pe linie fie materna fie paterna cu factori alimentari si de mediu. Unii dintre acesti factori sunt intr-atat de complecsi incat nici oamenii de stiinta nu reusesc sa le elucideze tiparele.

In ceea ce priveste culoarea parului, tonurile si nuantele depind de cantitatea de melanina produsa. Genele care determina o productie scazuta de melatonina (adica un par deschis la culoare) sunt recesive, in timp ce genele care produc un par inchis la culoare sunt dominante.

Te intrebi cum stau lucruri in cazul roscatilor?

Parul roscat este produs de o gena recesiva specifica. La imbinarea cu alte gene pentru par castaniu sau brunet, gena pentru par roscat devine mai slaba, rezultatul fiind o nuanta de roscat insesizabila. Dar la imbinarea cu gene pentru nuante mai deschise ale parului, nuantele de rosu rezultate sunt foarte vii, putand varia de la blond-roscat si aramiu pana la portocaliu-morcov.

Nu este de mirare ca parintii cu par cret pot avea copii cu par drept. Totul este o chestiune de probabilitate.

Iata care sunt combinatiile posibile in astfel de cazuri:

– Ambele gene pentru par drept (probabilitate de 25 la suta) determina ca trasatura un par drept

– Ambele gene pentru par cret (probabilitate de 25 la suta) determina ca trasatura un par cret

– O gena pentru par cret si o gena pentru par drept (probabilitate de 50 la suta) determina ca trasatura un par cret

Cum ramane atunci cu calvitia?

Se tot vehiculeaza ideea gresita ca alopecia la barbati ar fi determinata de gene mostenite din partea mamei. De fapt, insa, alopecia este o trasatura genetica foarte complicata care poate fi mostenita ori de la mama, ori de la tata, sau chiar de la amandoi.

In plus, calvitia se poate datora si unei mutatii genetice. Mutatiile genetice nu sunt un fenomen rar, acestea fiind reponsabile de multe ori pentru dereglarile si tulburarile mostenite.

„Desi am identificat o serie de factori care influenteaza gradul de pigmentare la oameni, inclusiv in ceea ce priveste culoarea ochilor si a pielii, inca nu am reusit sa dezlegam modul in care acestia actioneaza”, explica Kathryn E. Beauregard, medic si redactor adjunct al revistei The American Journal of Human Genetics.

Asadar, se poate prezice culoarea ochilor?

Nu cu exactitate, dar se poate. Ochii de culoare deschisa precum ochii albastri, verzi si gri se datoreaza genelor recesive, iar aceste trasaturi sunt mai probabile pentru copiii ai caror parinti au amandoi ochii deschisi la culoare, si mai putin probabile in cazul ochilor caprui si negri. Dar daca se intrunesc conditiile necesare, este perfect posibil si ca parintii cu ochi caprui sa aiba copii cu ochi albastri, de exemplu.

Mutatiile

O astfel de mutatie spontana este responsabila si pentru albinism, un fenomen foarte raspandit la toate speciile de animale. Pe scurt, termenul de albinism se refera la absenta totala a pigmentilor. Frecventa acestor cazuri in randul europenilor este de aproximativ 1:20000. Asta inseamna ca un european din 20000 este albinos. La multe dintre popoarele africane, frecventa cazurilor de albinism este de 1:10000. Asadar, in Africa se nasc de doua ori mai multi albinosi decat in Europa.