Originea mlaștinii de aici a fost documentată de dl. geolog Dr. Mihai Iacomir pe parcursul a 250 de ani la solicitarea OAR Brașov. OAR filiala Brașov a decis acum cca. 2 ani să facă o microzonare geotehnică pe cele 10 ha propuse pentru proiect deoarece se intenționa crearea unui concurs internațional de arhitectură pentru viitoarea Sală Polivalentă. Acea microzonare geotehnică urma să fie primită de participanții la concurs pentru a se stabili care zonă este propice construirii Sălii Polivalente. Faptul că s-a renunțat la concurs și se tot supralicitează cu stadion lângă, parc plus alte lucruri, ține de spectacolul pre-electoral.
Condiții geologice și pedo-climatice
Solul are o stratificație încrucișată – nisip și argilă, sus versanții din jur sunt formați din conglomerate, jos există un golf care se alimentează cu apă prin principiul vaselor comunicante, iar apa are caracter ascensionar. În golful de jos țâșnește apa și se formează bălțile. Interesant că și construcția sălii polivalente a urmărit să ridice nivelul cu câțiva metri de la cota actuală printr-un deal artificial pentru a opri caracterul ascensionar al apei. Deci, cumva proiectanții sunt conștienți de problemă. Deal artificial care costă, plus piloți forați de minim 15 m și alte soluții tehnice scumpe necesare construirii pe teren mlăștinos.
Hărțile
Mlaștina de la Șprenghi în reprezentări cartografice pe parcursul a două secole și jumătate:
1. Harta iosefină cca. 1769. Se poate distinge și reprezentarea pârâului Șprenghi care curge spre Nord. Apar în dreapta sa Str. Lungă și de Mijloc.
2. Fragment din Harta Brașovului din 1887. Balta se numește chiar “izvorul Șprenghiului”, continuat cu “pârâul Șprenghi” care se unește cu altul dinspre aliniamentul Str. Cristianului de astăzi, numit ”Pârâul Bureților”. Pârâul continua spre Spurcata ca și astăzi, deosebirea e că în anul de grație 2020 pârâul este în mare parte e acoperit și “îmbunătățit” cu un mix fecaloid ce iese la suprafață la Avantgarden.
Se observă în zonă trei mici rafinării, o fabrică de țiglă, Poligonul cazărmii de Artilerie, Dealul Pisicii, Dealul Șprenghi și cariera. În acei ani Brașovul avea nu mai puțin de 6 rafinării, mai multe decât Ploieștiul care a recuperat rapid spre 1900. Tot din acei ani avem și o carte poștală colorizată care surprinde zona foarte detaliat, inclusiv ”petroleum fabrik” din harta din anul 1887.
3. O hartă topografică din 1957 în care se vede foarte bine balta, cariera, sunt reprezentate cotele de nivel, drumurile, calea ferată. Toate hărțile de față relevă același lucru pe firul cronologic a 250 de ani de istorie locală: un teren mlăștinos, impropriu construirii unor mari edificii sau agriculturii. De fapt, în interbelic orașul s-a tot extins și balta fiind un teren nepotrivit pentru agricultură (aici nu puteau face orezării din cauza climei) sau construcției, a devenit groapa de gunoi a orașului.
De la GROAPA DE GUNOI a orașului, la STADION MUNICIPAL. Istoria unui eșec cu repetiție
This slideshow requires JavaScript.
În interbelic mlaștina de la Șprenghi devine treptat groapa de gunoi a orașului, după ce apele ajung și la adâncimi de 2-3 metri, datorită calității terenului din zonă, ce nu se preta nici agriculturii, nici construcțiilor.
Cariera de la Șprenghi și Groapa de Gunoi a orașului în anul 1965
Avem în foto de mai sus o imagine aeriană(fragment) din 1965. Pe lângă cariera de la Dealul Șprenghi, apare în prelungire groapa de gunoi și nu luciul de apă așa cum fusese până de curând.
Macheta Complexului Sportiv Orășenesc Brașov
După numai câțiva ani, regimul comunist decide să construiască acolo un COMPLEX SPORTIV ORĂȘENESC, așa cum se vede macheta din foto alăturat. O parte din el rămâne pentru totdeauna la stadiu de machetă. Dar totuși, stadionul s-a înaugurat în 1969, construcţia sa înglobând multă muncă patriotică a cetăţenilor. Avea o capacitate de 28.000 locuri pe gradene. A găzduit câteva meciuri memorabile, amicalele România – Israel şi România – SUA, finala Cupei României dintre Steaua şi Dinamo din 1989 (prima finală de cupă jucată în afara Bucureştiului). Aici şi-a disputat FCM/ FC Braşov meciurile la sfârşitul anilor ‘80 şi începutul anilor ‘90. Prin anii ‘70 aici juca divizionara C CSU Braşov. Pe la începuturi, s-au ţinut şi niște concursuri de atletism. Tot pe acest stadion s-au organizat concerte rock (Iris, Holograf, Compact, Grup 74), precum şi spectacole ale Cenaclului Flacăra. La 23 august sau 1 Mai, aveau loc uneori manifestări omagiale. În primăvara lui 1989 pe Stadionul Municipal a avut loc un mare miting cu participarea oamenilor muncii din oraş, prin care s-a marcat finalizarea achitării datoriilor externe ale României. Gazonul era bine întreţinut (într-o perioadă se ocupa de el îngrijitorul care era şi pe Tineretului), dar din cauza pânzei freatice aflată foarte aproape de suprafaţă, în cazul unei ploi, apa se drena foarte greu.
Municipalul a fost dărâmat între 2006 și 2008 cu promisiunea fermă a municipalității că se va construi o mai mare arenă în locul său.
Balta din 2012. Posibile proiecte și proiectul faraonic al municipalității
This slideshow requires JavaScript.
Între anii 2008 și 2012, s-a adunat pe amplasamentul fostului Stadion Municipal balta fotografiată în toată splendoarea sa de către conferențiar Dr. Ionescu Dan în 2012, profesor al Facultății de Silvicultură. Dl. profesor propune în locul unei costisitoare Săli Polivalente care poate fi construită în alte locații fără probleme pe bani mai puțini – un PARC TEMATIC, EDUCATIV ȘI SPORTIV pe amplasamentul fostului Stadion Municipal. Acest parc ar avea și zone de sălbăticie, cu lăculețe, pădurici, fiind foarte benefic în sfera educativă. S-ar putea preda inclusiv ore de științe ale naturii și biologie acolo, ar îmbina cunoașterea mediului cu joaca și sportul, relaxarea și alte activități. Aerul curat și vegetația care filtrează noxele și praful ar avea efecte benefice clare. În loc să aruncăm milioane de euro în mlaștină, am putea s-o exploatăm inteligent în interesul brașovenilor, mai ales că Municipalitatea dispune de alte terenuri propice Polivalentei în alte părți.
După 2012 au fost aruncate în mlaștina Municipalului sute de tone de moloz aduse de pe toate platformele industriale.
Polivalenta promisă în campania din 2016 are o valoare oscilantă intre 20 și 60 milioane de euro, depinde de momentul la care ne raportăm în care proiectul a fost scos de la naftalină. Ultimul link ar fi acesta. Acum două zile am aflat că a obținut și autorizație de construire.
Date geologice și documentare istorică obținute via geolog Dr. Mihai Iacomir. Date sportive: Adrian Aliman. Surse foto: arhitect Gruia Hilohi, colecționar cărți poștale dl. Vass, conferențiar dr. Dan Ionescu.
Mlaștina de la Sala Polivalentă. Între istorie și eșec previzibil Originea mlaștinii de aici a fost documentată de dl. geolog Dr. Mihai Iacomir pe parcursul a 250 de ani la solicitarea OAR Brașov.
