#berlinul

Potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Euroactiv, Executivul comunitar ar putea propune, la 3 iunie, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva Berlinului. Anunțul ar urma să fie făcut odată cu prezentarea următoarei evaluări periodice privind politicile economice și sociale ale celor 27 de state membre. O astfel de procedură poate duce, teoretic, la sancțiuni…

Berlinul reînnoiește eforturile de a cumpăra rachete de croazieră Tomahawk, produse de SUA, în contextul în care recent, Pentagonul a anunțat că va retrage aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania. Potrivit unor surse citate de Financial Times, Berlinul speră să convingă administrația Trump să accepte vânzarea rachetelor Tomahawk împreună cu lansatoarele terestre Typhon. În acest sens,…

Presa germană scrie că incendiul ar fi avut loc în urma unui atac țintit. Blackoutul vine tocmai când urmează câteva zile de frig în Germania, cu temperaturi de minus 10 grade Celsius, noaptea, spun meteorologii. Printre instituţiile care au solicitat intervenţia s-a numărat și un azil de bătrâni. Autoritățile nu știu cu exactitate când va fi repornit curentul însă acest lucru se va face…

Autoritățile de la Moscova au declarat drept „indezirabilă” pe teritoriul Rusiei fundația germană „Memorie, Responsabilitate, Viitor” (EVZ), cunoscută pentru proiectele dedicate victimelor nazismului. Procurorul general rus susține că organizația ar fi adoptat „poziții antiruse” și ar fi organizat „strângeri de fonduri pentru sprijinirea Kievului”. „Activitățile organizației sunt indezirabile în…

Un articol nou a fost publicat pe http://www.glumazilei.tk/berlinul-prin-ochii-mei-impresii-si-constatari/

Berlinul, prin ochii mei. Impresii și constatări

“E frig!” Asta a fost replica primită de obicei când spuneam prietenilor că merg într-o mică vacanță la Berlin la jumătatea lui ianuarie.

De ce am planificat o vizită la Berlin în ianuarie? Motivul 1: am găsit bilete ieftine cu Ryanair în acea perioadă și am zis că-i păcat să nu profit. Motivul 2: zic că o vacanță la începutul anului, când teoretic s-a terminat cu sărbătorile, e mai mult decât binevenită.

Da, chiar a fost frig, un frig aprig care mi-am amintit de revelionul din Viena de acum mulți ani. Însă a fost și frumos. Iar pentru mine vacanța la Berlin nu s-a terminat, chiar dacă am revenit acasă. Am început partea a doua, una la fel de interesantă ca și vizita în sine: citesc și aflu mai multe despre locurile vizitate ca să scriu articolele pentru blog. Mă uit pe fotografii, amintindu-mi de stări de spirit și emoții trăite acolo. Am început prin a pune pe hârtia virtuală câteva impresii: 

1. Titanic. Adjectivul, nu filmul. Așa am simțit eu Berlinul. Un oraș gigantic, întins, dominat de clădiri copleșitoare prin înălțime, alură sau istorie. “Totul la scară mare” pare să fie moto-ul său.

2. Capitala Germaniei mi-a lăsat impresia unui oraș în (re)construcție. Peste tot sunt schele, macarale și șantiere, semn că Berlin se reinventează și se împrospătează cu noi clădiri și facilități.

3. Rețeaua de transport este densă și extrem de bine amenajată, dar dacă nu ai o hartă și un simț al orientării peste medie s-ar putea să te simți pierdut. Cele 170 de stații de metrou, alătui de autobuze și tramvaie, împânzesc orașul și îl fac foarte accesibil.

Câteva prețuri: un abonament pentru o zi costă 7 euro în zona AB, o singură călătorie în zona AB – 2,80 euro (bilet valabil 2 ore), o călătorie pentru zona ABC, care include și aeroportul – 3,40 euro (bilet valabil 2 ore) etc. Biletele sunt valabile pentru toate liniile și mijloacele de transport – subteran și de suprafață. Nu uita să validezi biletele la aparatele din stații! Alte detalii și tarife aici.

PS: În toate stațiile accesul este liber, însă nu merită să riști să călătorești fără bilet. Am stat 4 zile la Berlin și într-o seară am prins un control (să mai zic că TOATĂ lumea din vagon avea bilet/abonament?).

4. Mulți, mulți bicicliști, chiar dacă era foarte frig. Echipați corespunzător, pedalau pe piste cu tupeu încredere.

5. Asia a cucerit Berlinul. Cel puțin gastronomic. Cu ocazia asta mi-am reamintit cât de bună e mâncarea asiatică. Dacă în Praga am găsit un delicios restaurant thailandez, acum am explorat unul vietnamez, plus alte locuri unde papilele mele s-au simțit fericite. Evident, ca o foodie ce sunt, voi dedica o postare separată restaurantelor.

6. Berlinul mi-a apărut ca un amalgam de zgârie-nori din sticlă, blocuri socialiste colorate, construcții solide și ceva clădiri cu un aspect mai boem. Mă așteptam la un centru vechi “clasic”, la un loc, ca în Viena sau Munchen, cu străduțe înguste, cafenele și magazine. Centrul Berlinului e suprinzător de fragmentat din punctul ăsta de vedere. Probabil că Zidul și-a spus cuvântul.

7. Humans of Berlin… ce să zic despre ei? Fizionomii foarte diferite – nemți, spanioli, alți europeni, asiatici, arabi etc. Nu am văzut excentricitate pe stradă, cum mă așteptam (o fi înghețat :D). Dar am remarcat că sunt tare bine adaptați la ger. Eu nu știam cum să mă înfofolesc mai bine în geaca mea lungă și groasă, iar ei treceau în jachete, fără căciuli sau mănuși. Și zău că nu sunt o persoană friguroasă!

8. Zidul e de vânzare. Pentru câțiva euro, de la magazinele de suveniruri poți cumpăra pietricele pictate despre care comercianții se laudă că fac parte din Zid (!) Poate din ăla chinezesc :))

9. Nu m-am scufundat în istorie, n-am mers la vreun tur ghidat, pe jos sau cu busul turistic. În ultima vreme am citit mai multe cărți despre lagăre și al doilea război mondial (asta și asta) și am zis că deocamdată e suficient. Însă impresia mea a fost că Berlinul vrea să-și răscumpere păcatele trecutului prin toleranță, deschidere și multiculturalitate.

Ați fost prin Berlin? Dacă da, mi-ar plăcea să aflu impresiile voastre.

New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/donald-trump-obliga-berlinul-sa-aleaga/

Donald Trump obliga Berlinul sa aleaga

de Radu Golban

Primul loc în topul plângăcioşilor care au arborat drapelul în bernă după alegerea lui Donald Trump a fost ocupat, fără mare efort, de Germania, lider economic şi politic al Europei. Numai că pretinde să fie considerată şi lider spiritual, sau moral, sau măcar reperul european al democraţiei. Iar asta este cel puţin o prefăcătorie. Este culmea! Taman pe nemţi îi şochează un vot majoritar, de parcă exerciţiul democratic nu ar fi un act firesc, ci doar o şuetă a elitelor, în care mulţimea aprobă planurile celor luminaţi. Ţara poeţilor şi filosofilor are încă sechele şi se teme că SUA, care chiar este un pilon al democraţiei, nu doar se preface că este, ar putea naşte, la urne, un măscărici gălăgios de talia lui Adolf. Să o consolăm, atunci! Americanii au ales al 45-lea preşedinte fără să fi avut vreodată vreun abuz de putere. În acelaşi timp, Berlinul, din primele trei încercări ale democraţiei, a pus-o pe butuci. De trei ori, ca şi sforţările Coreei de Nord de a lansa rachete în cosmos: toate ratate! În realitate, oficialii germani sunt îngrijoraţi de efectul pe care l-ar putea avea Trump în ograda lor, adică Europa. Germania consideră politica drept o afacere elitistă, incompatibilă cu aşteptările fireşti ale maselor. Prin urmare, lideri politici ca Trump, decişi să asigure un trai decent maselor, prin prioritizarea caracterului naţional al economiei, sunt în viziunea Berlinului doar nişte populişti mincinoşi. De fapt, dar asta nu spune Berlinul, nişte viruşi agresivi. Iar neamţului i-a rămas veleitatea deratizării! Ce i-a scos din minţi? Cumva faptul că preşedintele proaspăt ales a declarat în primul rând război unor elite rupte de realitate, care în ultimii ani au dezvoltat tot mai accentuat o atitudine sectantă, îndârjită în lupta inchizitorie a vocabularului corectitudinii politice? Pax Germanica în Europa funcţionează prin deghizarea hegemoniei într-o sferă a idealurilor superioare de unitate a continentului, în apărarea unei pseudo-libertăţi, şi asta pentru a acoperi realitatea devastatoare a însuşirii tuturor resurselor economice ale Europei în detrimentul statelor membre ale UE.

Aşa cum Hitler nu a reuşit să interzică jazzul (artă degenerată în limbajul Reichului) din America, nu va reuşi nici Berlinul să oprească un curent nou în arta de a face politică. Indiferent cât de mult ar sfida actul democratic, numindu-l populism sau vot al oamenilor fără şcoală, tânăra republică de la Berlin îşi dă poalele peste cap. Ce-i drept, şi Donald Trump este hotărât la acest capitol! Doar că la american vedem prin actul de exhibiţionism verbal din campanie o dorinţă de schimbare, propăşirea binelui comun pentru o majoritate pauperizată, iar la Mutti Merkel constatăm duşmănia, neîncrederea şi sfidarea democraţiei. Berlinul este conştient de faptul că noul jazz politic american va duce la un val de emancipare a popoarelor, capabil să răstoarne politica foametei, supranumită austeritate, impusă de Germania. Spiritul dat de impulsul natural şi autentic în SUA la urne va servi drept exemplu în Europa. Ceea ce Germania numeşte populism nu este nimic altceva decât un veto al ei împotriva democraţiei autentice. Dacă urmaşii teutoni a lui Bismarck vor să se dezică de democraţie, să o facă, fără a externaliza această dorinţă pe plan european! Dacă populismul este peste 50%, vorbim de o opţiune populară majoritară.

Dar de ce-i tremură lui Merkel genunchii? Noul lider de la Casa Albă a declarat în campanie că va redresa economia americană prin mai mult protecţionism. Aşa consideră Donald Trump că va reduce deficitul comercial al ţării şi va genera noi locuri de muncă în America. Excedentul comercial german este după părerea mai multor reputaţi economişti americani motivul principal pentru disparităţile economice la nivel mondial. Germania finanţează state care se obligă să consume produse nemţeşti şi care se complac cu un deficit comercial în relaţie cu Berlinul. Din 2007 până în 2014, excedentul comercial cu SUA s-a mărit cu peste 50%. Această creştere se datorează exportului dezechilibrului european prin intermediul unui euro slab în alte blocuri economice.

Aşadar, teoria germană a integrării europene va lua sfârşit. Statele se vor renaţionaliza, îşi vor dezvolta din nou propria industrie, iar comerţul german, dacă nu va fi înfloritor, ar putea fi, prin propria reducere a supracapacităţii industriale, unul ecologic. Merkel ar da dovadă că şi crede în valorile unei clime curate în relaţia transatlantică, nu doar vorbeşte despre asta – a spus-o când l-a felicitat pe Trump.

Relaţiile transatlantice SUA – Germania s-au răcit de ceva vreme. Dacă până recent Berlinul a încercat să dilueze relaţia cu America fie prin refuzul de solidaritate în războiul din Irak, fie prin decredibilizarea Washingtonului, acuzat de spionajul prietenilor şi aliaţilor, Donald Trump va impune Germaniei, precum a anunţat în campanie, revizuirea relaţiei în NATO. Pe româneşte, dar şi în limbajul frust american, dacă tot şi-a dat poalele peste cap, să le ţină ridicate. Noul şef al lumii a afirmat clar că sprijinul în alianţa militară ţine şi de cotizaţia fiecărui membru, deoarece America nu asigură protecţie din banii proprii. Iar refuzul Berlinului de a cotiza mai mult la alianţa militară a venit prompt. Chiar înainte ca noul preşedinte să se instaleze.

Donald Trump obligă Berlinul să se decidă: vrea să continue să fie un partener la înălţimea exigenţelor NATO, asumându-şi în mod firesc şi cheltuielile aferente, sau vrea să opteze pentru o apropiere de Rusia de-a lungul unor parametri istorici nefaşti? Washingtonul nu este de acord să garanteze securitatea Germaniei dacă aceasta este suspectată de a se apropia indecent de Rusia. Mai pe şleau, americanii nu sunt dispuşi să îi ţină lumânarea lui Merkel în timp ce flirtează cu Putin pe sub masă. Donald îi asigură castitatea lui Angela doar dacă ea este şi convinsă că vrea să scape din labele ursului. După cum se ştie, Trump nu a devenit cunoscut pentru voyeurism! Un astfel de status quo nu ar face decât să dea curs unei ipocrizii germane, care din punct de vedere moral pretinde a fi un aliat al Americii. Realitatea o sabotează, alimentând tensiunile între Moscova şi Washington. Cu alte cuvinte, Germania să iasă din coteţ, să spună europenilor mai exact ce doreşte şi cât din UE crede că i se cuvine.

Doar aşa se explică şi dorinţa de dialog al noului lider de peste Atlantic cu Vladimir Putin. Un NATO fără cotizanţi în vecinătatea Rusiei reduce potenţialul de conflict între cele două mari puteri, iar de contagiunea Germaniei, încă stăpână pe Europa, se va ocupa o Londra liberă de dogma integrării europene.

Berlinul, Parisul, Moscova şi Kievul fac apel la încetarea ostilităţilor în estul Ucrainei

Miniştrii de Externe german, francez, rus şi ucrainean au făcut apel la “încetarea ostilităţilor” în estul separatist al Ucrainei, potrivit unei declaraţii comune făcute publice la finalul unei reuniuni care …read more