Nu vreau sa il ranesc...e unic,e diferit,e ceea ce cautam de atata timp. E atat de ciudat ca acum trei nopti plangeam dupa asa -zisaā iubire a vietii meleā,iar acum ma uit in oglinda,si zambesc. Dupa mult timp pot afisa un zambet inocent ,pot sa ma privesc si sa nu ma bufneasca plansul. Imi doresc doar sa nu fie o iluzie, sa nu fie ceva ce doar e facut sa imi vindece inima , iar dupa sa plece. Nu as mai suporta inca o persoana sa ma paraseasca, sa ma abandoneze de parca nu as avea suflet...














