Luciana Tamas

Dan Perjovschi: ANTI | ANTE | PRO

https://www.facebook.com/events/3018774335087376/

https://www.facebook.com/events/413707850403964/?ref=newsfeed

https://www.satmareanul.net/2021/12/01/bienala-jurnal-de-virus-la-muzeul-de-arta-din-satu-mare/

https://www.facebook.com/events/3041854992808460/?ref=newsfeed

Deși Richard Rorty avertiza că arta înseamnă politică în proporție de 99%, mulți alți teoreticieni (și artiști) din Vest, în primele două decade ale secolului, au proclamat autonomia acestui câmp. Recent, însă, pandemia a arătat că, fără susținere financiară, prin politici adecvate, arta poate intra în derivă și că, în feluri subtile, subliminale, pulsiunile creatoare pot fi temperate, atrofiate, reduse la tăcere.

Aceste aspecte sunt binecunoscute în țările est-europene – în forme diferite, și în țările latino-americane sau în alte zone ale planetei –, unde, înainte de 1989, creația artistică era doar un instrument de propagandă în mâna regimurilor politice. Hannah Arendt nota, în „Originile totalitarismului”, că inițiativa intelectuală, spirituală și artistică „este la fel de primejdioasă pentru totalitarism ca și inițiativa gangsterească a plebei, iar ambele sunt mai primejdioase decât simpla opoziție politică.” Este motivul pentru care, susținea tot Arendt, în regimurile politice de esență totalitară, orice formă de activitate intelectuală trebuia trecută prin filtrul ideologic.

Anul 1989 a fost un moment de ruptură și a determinat, cel puțin parțial, oprirea acestor practici și persecuții. În majoritatea statelor ex-comuniste, trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut ca urmare a unor așa-numite revoluții de catifea. În România, însă, după cum este bine știut, Revoluția a fost sângeroasă – și, tocmai de aceea, memoria acesteia rămâne intensă.

În mod simbolic, într-un spațiu care, în perioada comunistă, fusese transformat într-un club al Uniunii Tineretului Comunist și într-un cinematograf, în paralel cu expoziția intitulată „Jurnal de virus”, este organizat un eveniment care își propune să comemoreze 30 de ani de la acel moment al istoriei noastre. Ediția a VI-a a Bienalei „Alb-Negru” ar fi trebuit să înceapă în data de 16 decembrie 2019 și să se încheie în data de 20 mai 2020. Astfel, s-ar fi punctat o perioadă de frământări sociale și politice care, parțial, au eșuat la primele alegeri democratice de după căderea comunismului, în așa-numita „Duminică a orbului”. Inițial din cauza unei situații neprevăzute și, apoi, din cauza pandemiei, acel eveniment a fost amânat – nu, însă, abandonat! Recuperarea acestuia se va face acum, după aproximativ 32 de ani de la începerea Revoluției Române, în cadrul Bienalei de Artă Contemporană „Alb/Negru: După 30 de ani”, care este găzduită de Casa Meșteșugarilor din Satu Mare, în clădirea recent renovată și reintrodusă în corpul social ca nou centru cultural, cu începere de vineri, 26 noiembrie 2021, de la orele 17.

Artiștii participanți sunt:

Alina Andrei Antal Annamária Lola Belecciu Sixtine Bokor Aurelian Busuioc Gabriela Király Anna Láng Láng Eszter Szilárd Gáspár Gabriela Leonte Lepedus Ildikó Timea Mitroi Eugen Munteanu Dan Perjovschi Lia Perjovschi Csilla Râpă Valer Sasu Leonardo Silaghi Bogdan Székely Luciana Tămaș Andrea Tivadar

Curator: Felicia Grigorescu

https://www.facebook.com/events/546197019897089/

https://www.braunschweig.de/halle267/begleitangebot.php

artist to artist:

Opening speech by Dan Perjovschi for Luciana Tamas’s exhibition “Kritik der häuslichen Vernunft” / “Critique of Domestic Reason,” halle267—städtische galerie braunschweig, Braunschweig (DE), 2021.

About the exhibition:

This solo exhibition focuses on femininity in the accelerated flow of postmodern life and takes (as the event’s title already suggests) both an ironic and a critical look at what is traditionally understood to be the role of women in society. A series of portraits of female figures explores women’s lives, particularly in the sense of their waiting, and—as is often the case—feelings of isolation. Around them, the gallery’s space is occupied by several sculptural structures—such as weapons, drones, or guitars constructed from everyday objects; these reflect the impressions of postmodern, hybrid warfare that extends beyond the physical battlefield. At the same time, these encapsulate the newly-generated realities of the covid-19 pandemic. Clearly, these new realities shift the way in which we relate to, and touch—not only other people but also our own bodies, especially since our health can, under certain circumstances, depend on the way in which we handle our immediate environment: our skin, food, or other objects. This, in turn, forces the “domestic reason” to undergo previously unforeseeable transformations, in so far that Kant’s “pure reason” and Sloterdijk’s “cynical reason” slowly turn into a “pandemic reason,” which forces upon us new forms of global communication—and local distancing.

© Dan Perjovschi

I’ve been told that the street advertising for “Critique of Domestic Reason” has been extremely effective; it has been, indeed—until today! In the meanwhile, contrary to the printed posters’ announced date, the exhibition has been extended until the 25th of July—many thanks to the organizers for this extension!

https://www.facebook.com/events/546197019897089/

https://www.braunschweig.de/halle267/begleitangebot.php

artist to artist:

Aurelian Busuioc Julian Faulhaber Marlene Martins Fernandes Jonas Hellborg Ana Patan Dan Perjovschi Annekatrin Posselt Luciana Tamas curator: Luciana Tamas

-------------------------------

project24 plus: artist to artist erweitert das Ausgangskonzept der Ausstellung „Kritik der häuslichen Vernunft“ und ermöglicht einen interdisziplinären Dialog zwischen Akteur:innen verschiedener Felder. In dieser Form ist die Parallelveranstaltung eine Neudefinierung, im pandemischen Kontext, des ursprünglich geplanten Projekts24, welches sich direkt auf das Beuys’sche „24 Stunden“ beziehen und einen fluiden, lebendigen Raum von vor Ort zu arbeitenden Akteur:innen (Schriftsteller:innen, Musiker:innen, Künstler:innen) schaffen sollte. Stattdessen werden hier Arbeiten und Musikvideos von 8 Teilnehmer:innen präsentiert: Aurelian Busuioc, Julian Faulhaber, Jonas Hellborg, Marlene Martins Fernandes, Ana Patan, Dan Perjovschi, Annekatrin Posselt und Luciana Tamas.

https://www.braunschweig.de/halle267/aktuelle_ausstellung.php

https://www.facebook.com/events/267886661799389/

Über die Ausstellung

Bereits im Titel wird ein ironisch-kritischer Ansatz gegenüber der traditionellen Rolle der Frau angekündigt. Thematisiert wird u. a. die Weiblichkeit im Wandel des postmodernen Lebens: Hierfür soll eine Serie von Porträts das Leben, das Warten und die Vereinsamung der Frau erforschen. Dazu werden auch einige aus Alltagsobjekten gebaute bildhauerische Strukturen – Drohnen, Gewehre, Gitarren – den hybriden postmodernen Krieg widerspiegeln und gleichzeitig die neue Corona-bedingte Realität erkunden. Die Pandemie ändert unsere Beziehung zum Mitmenschen, aber auch zum eigenen Körper und zur eigenen Umgebung – und zwingt uns, die Art, in der wir unsere Menschlichkeit verhandeln, neu zu artikulieren.

Die häusliche Vernunft ändert sich rasant; Kants reine Vernunft und Sloterdijks zynische Vernunft werden zu einer pandemischen Vernunft, die alle menschliche Kontakte neu justiert und neue Formen der globalen Nähe und lokalen Distanzierung voraussetzt.

WICHTIG: Ihr Besuch der Ausstellung

Für den Besuch der Ausstellung ist keine Terminvereinbarung und kein negativer Test notwendig, bitte beachten Sie die unten dargestellten Besuchsregeln.

Außerdem werden Sie gebeten, sich beim Betreten der Ausstellungshalle mit der Luca-App einzuchecken und Ihren Check-In bei den Ausstellungsaufsichten vorzuzeigen. Sollten Sie die App nicht haben, können Sie alternativ am Empfangstresen ein Kontaktformular ausfüllen.

Die Kontaktformulare werden maximal drei Wochen verschlossen aufbewahrt und werden ausschließlich dem zuständigen Gesundheitsamt auf Verlangen vorzulegen.

I am honored and grateful that some of Germany’s leading arts scholars – who are my professors of Art History and Aesthetics at the HBK Braunschweig – have selected me for this year’s DAAD Prize. I like to think of this distinction as of an extension to the scholarship I received from the DAAD between 2012 and 2017. The laudatory speech was given by PD Dr. phil. Thomas Becker, former Fellow of DAAD and DFG at the French sociologist Pierre Bourdieu.

Ich hab dich beim Gehen gehört - Katalog zur MeisterschülerInnenausstellung, 2018.

Ich hab dich beim Gehen gehört - MeisterschülerInnenausstellung