29 steps of happiness

imi pare rau, dragul meu! imi pare rau ca am plecat imi pare rau ca te-am primit in inima mea imi pare rau ca nu ai stiut sa ma apreciezi imi pare rau ca nu m-ai iubit imi pare rau ca te-am iubit imi pare rau ca am avut incredere in tine imi pare rau ca m-am mintit imi pare rau ca am avut incredere imi pare rau ca ti-am scris imi pare rau ca te-am crezut imi pare rau ca am luptat Imi pare rau ca nu ai fost tu cand a trebuit imi pare rau, dar m-ai pierdut!

Probabil ca nu am avut curajul sa te privesc cu adevarat in ochi si sa iti spun ca aveai dreptate.. eu greseam. Traiam un vis ireal..Un vis ce era doar in capul meu. Dar ce crezi? Acest vis era frumos.. mult prea frumos. Inchideam ochii si vedeam tot in ochii LUI! Ochi stralucitori, dar inselatori.. insa visul s-a terminat, Iar realitatea nu este asa usora de suportat! El si-a luat " bagajul" si a plecat.. A luat cu el tot! A lasat in urma doar o inima franta si cateva cuvinte aruncate in vant ! A lasat in urma un om ravasit,Un om ce a invatat ca in viata nu se poate sa ai mereu tot ce iti doresti. Un om ce plange azi si lupta maine..

Oamenii îndrăgostiți sunt cei mai frumoși oameni din lume. Nu sunt frumoși pentru că îndeplinesc normele pe care le impune societatea, nu sunt frumoși pentru că se îmbracă doar de la magazinele de firmă, ci sunt frumoși așa cum alții nu reușesc o viață întreagă, după tratamente costisitoare și chinuitoare.....

Ce se ascunde de fapt in inima mea? Cred ca doar ea stie. Doar ea stie cat a suferit, cat a vrut sa spuna nu, insa ea niciodata nu a renuntat la tine. In inima mea si astazi se mai vorbeste despre tine. Inima mea bate si astazi pentru tine. Inima mea sufera si astazi din cauza ta. Inima mea a invatat sa lupte.. sa te uite. Sa spuna nu tie. Pentru ca ea a inteles.. astazi nu este ieri si maine este viitor. Inima mea a ales viitorul, doar tu ai ramas in trecut..

”Fericirea altuia merită orice renunțare, orice abdicare. Nu confortul lui, nu orgoliul sau voluptatea lui - ci fericirea. Majoritatea oamenilor practică renunțarea pentru confortul celorlalți; și o practică din lașitate, din lene, din indiferență. Renunți la tine ca să nu-l plictisești pe celălalt, să nu-l contrazici, să nu-l obosești, să nu-l incomodezi. (...) Nu cred totuși că o serie prelungită de conforturi creează fericirea. Mai întâi, orice confort are o parte negativă; absența lui aduce o atenuare a plăcerii, durerea, chiar suferința. fericirea este o stare din care nu se poate lua nimic, la care nu se mai poate adăuga nimic. Apoi, fericirea este întotdeauna un lucru neînsemnat, un lucru oarecare, peste care trecem cu vederea, care nu ne poate atrage atenția. Un confort poate fi situat, localizat, exteriorizat; îl schimbi, îl îndepărtezi, îl porți cu tine. Pe când fericirea e o stare fluidă, la care nu ajungem prin grade; nu urcăm spre ea, nu o cucerim, nu o mărim. Ea ESTE pur și simplu”

Cand a fost ultima data cand te-ai pus pe tine pe primul loc? Cand ai luptat cu adevărat pentru tine? demult.. probabil nici nu iti mai amintesti cand ai citit o carte pentru ca asta iti doreai, nu pentru ca asa ti.a cerut mama sau profesoara de la clasa. Cand ti-ai cumparat un ruj nou,culoarea negru.. simțind ca il vrei, fara sa iti pese ce ar crede lumea despre tine. Oare traim intr.o lume a manechinelor si a perfecțiunii? Trebuie sa invatam sa ne putem pe noi pe locul intai, sa ne indeplinim toate dorințele fara sa ne fie frica sa ne afirmam. Intr-o lume de plastic, merita sa ii dam o pata de culoare prin puritatea vietii.