Maria Mihăescu, născută la Dițești Prahova, a devenit „Mița biciclista”, pe la 1898, când ziaristul George Ranetti, tratat cu refuz de tânăra care știa prea bine ce vrea, a văzut-o plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei, și a poreclit-o, drept răzbunare, astfel. O pomenește Constantin Beldie în „Memorii”: „Miţa Biciclista, fostă mai târziu nevastă a bunului meu coleg, premiant de onoare la Sf. Sava, azi măritată cu un general şi avînd 83 de ani, dar părând de numai 50 şi locuind în casele ei din faţa bisericii Amzei, cadou de 120.000 lei aur al unui adorator (Regele Ferdinand?), iar la începutul începuturilor dusă la Paris, decortată, stilată şi culcată cu berbantul rege Leopold I al Belgiei...”

Bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu sau Octavian Goga ar fi curtat-o, Alexandru Predescu descriind-o astfel în „Vremuri vechi bucureştene”: „Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi șvarțul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly.” Avea trăsură, maşină coupé şi servitori din Polonia, lua masa la Athénée Palace şi mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei. În cartea sa, „Un secol cu Neagu Djuvara”, istoricul spune: „Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”.