#slujbe

Published: HotNews.ro (4 September 2009)

Numarul romanilor care aplica pentru un permis de munca in Marea Britanie este in scadere, potrivit celui mai recent raport Controlul Imigratiei: Sumarul Statistic Trimestrial, United Kingdom pe aprilie – iunie 2009. 

Singurul sector unde romanii vin in numar tot mai mare in Marea Britanie este agricultura. In schimb, fata de 2007, numarul permiselor de munca acordate romanilor in regim de accession worker card a scazut la jumatate. Cetatenii A2 - romanii si bulgarii - sunt singurii membri UE care trebuie sa obtina un permis de munca in Marea Britanie pentru a lucra in legalitate, potrivit legii Regulation Accession 2006 (Regulamentul pentru Acces). Romanii si bulgarii cu acces restrictionat pe piata muncii, cei scutiti de restrictiile autorizatiei de munca si famiile romanilor si bulgarilor detinatori de permis de munca sunt indemnati de legea britanica in vigoare sa obtina un certificat de inregistrare de la autoritati. Potrivit raportului Controlul Imigratiei: Sumarul Statistic Trimestrial, United Kingdom pe trimestrul al doilea al anului in curs, numarul permiselor de munca in regimul 'accession worker card" - eliberat in cazul celor cu un loc sau oferta de munca in Marea Britanie - a scazut in cazul tarilor A2 cu 43%, numarand 580 de cereri. Dintre acestea, au fost aprobate 425, cu 36% mai putin fata de anul precedent, cand se autorizau 665 de permise din 1.025 de cereri. In ceea ce priveste certificatele de inregistrare, numarul acestora a fost de 5.725 in al doilea trimestru al anului, cu cinci puncte procentuale mai putin fata de aceeasi perioada a anului 2008. Peste jumatate dintre acestea au fost aprobate - 3.830, cu 10% mai putin decat in T2 al anului precedent. Operatorii Programului de Munca Sezoniera (Seasonal Agricultural Workers Scheme sau SAWS) au aprobat 6.585 de permise de munca temporare bulgarilor si 4.100 romanilor. Numarul total al permiselor SAWS este in crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand se inregistrau 7.885 de aprobari. Numarul total de romani a caror inregistrare la autoritatile britanice de la inceputul anului si pana la finele lunii iunie a fost aprobata se ridica la 12.960 din 15.530 de cereri pentru: permis de munca (accession worker card) – 500 aprobate, certificat de inregistrare – 5.890, program specific unui sector (Sector Based Scheme) - 50, sau munca temporara in agricultura (Seasonal Agricultural Workers Scheme) – 6.520. In general, trendul inregistrarilor este in scadere la toate capitolele, mai putin in agricultura. In semestrul al doilea al anului in curs, autoritatile britanice au tiparit mai multe permise temporare de munca decat in oricare alt trimestru din 2007 incoace: 4.100 doar intre aprilie – iunie 2009, fata de 2.625 in acceasi perioada a anului trecut, sau 870 in al doilea trimestru din 2007. La polul opus se situaza permisele de munca gen accession worker card, care au scazut de la 630 in trimestrul al doilea din 2007 la 255 pentru acceasi perioada a anului in curs. Potrivit unui raport al Home Office, Ministerul de Interne britanic, accesul muncitorilor necalificati este limitat si restrans la programele din agricultura si la nevoile individuale ale diferitelor sectoare. Programele Seasonal Agricultural Workers Scheme – SAWS si Sectors Based Scheme – SBS sunt limitate in a primi doar muncitori romani si bulgari. Intrebat de HotNews.ro daca restrictiile pentru romani si bulgari reprezinta o discriminare, presedintele Migration Advisory Committee, prof. David Metcalf, a declarat: "Cand ni s-a cerut sa facem un raport referitor la romani si bulgari si sa evaluam daca restrictiile pentru acestia ar trebui sa continue, am fost de parare ca restrictiile trebuie sa ramana in vigoare. Ne-am bazat si pe faptul ca, in cazul tarilor A8, nu a existat nici o restrictie si rata imigratiei a fost mult mai mare decat ne-am asteptat. Membri comisiei au fost ingrijorati ca, in cazul ridicarii restrictiilor, si mai multi oameni vor veni si ar fi existat atunci si pericolul stramutarii. Recomandarea noastra a fost sa pastram restrictiile. Parerea mea este ca a fost decizia corecta. Nu, nu cred ca este discriminatorie. Legile UE spun ca poti avea restrictii pentru doi ani, apoi le poti pastra pentru inca trei, iar daca piata muncii are probleme, este posibil sa le extinzi inca doi ani dupa aceea. Nu cred ca poate fi vorba de discriminare." Nota: Raprtul a fost facut public saptamana trecuta. Numerele au fost rotunjite de cel mai apropiat multiplu de 5.

Published: HotNews.ro (9 January 2009)

Un reportaj BBC sub acoperire a descoperit o romanca angajata ilegal la un hotel de lux din Londra. 

Hotelul Kensington Close, condus de o familie foarte bogata, angajase muncitoare de nationalitate romana, care-si procurasera acte false de indentitate. Una dintre femeile de serviciu de la hotel a declarat pentru BBC ca a platit 190 de lire pentru a obtine documentele care sa-i permita sa munceasca in Marea Britanie, in ciuda restrictiilor pe care statul britanic le mentine pentru romani (si bulgari) pe piata muncii. 

Detinatoarea hotelului – familia Cola – a carei avere a fost estimata de Sunday Times la minimum 158 milioane de lire, a negat orice implicare, declarand ca personalul de serviciu este angajat printr-o firma de contractari, de aceea responsabilitatea verificarii identitatii angajatilor ar reveni companiei Central Hotel Services Ltd. Reprezentatntii firmei Central Hotel Services si-au sustinut „conformarea la procedurile de verificare a documentelor impuse de Agentia de Frontiere si Imigratie”, si au adaugat ca au respins de curand patru angajati care nu aveau acte valabile.   „Stii, eu sunt romanca, dar nu am documentele mele. Am hartii portugheze. Nu-mi apartin”, a spus o romanca in timp ce era filmata in secret de o reportera poloneza pentru postul britanic. Conform acesteia, o alta romanca a declarat ca aflase de existenta a 30 de muncitori romani angajati ilegal, cu acte de la acelasi falsificator. Curios este faptul ca, desi conducerea hotelului sustine ca nu avea cunostinta de nationalitatea angajatelor romance, BBC a reusit sa ia parte la sedinte pentru cameriste, sedinte tinute in limba romana. Central Hotel Services a declarat pentru BBC ca sunt o victima a romanilor care au venit cu acte portugheze, frantuzesti sau italiene, falsificate impecabil. Conform companiei, Ministerul de Interne britanic (Home Office) nu pretinde ca firma sa poata identifica aceste falsuri. 

„La cererea noastra, experti ai Ministerului de Interne ni s-au alaturat si vom revizui actele de identitate ale tuturor angajatilor. Acest proces este in curs de desfasurare. Ne vom ocupa corespunzator de fiecare muncitor ilegal”, a declarat purtatorul de cuvant al companiei de angajari pentru canalul de stiri britanic. Agentia de Frontiere si Imigratie a afirmat ca se afla pe urmele falsificatoruluii de acte, care exploateaza lucratorii „la negru”. „Detectivi din Politie lucreaza cu detectivi specializati in imigratie, vizand grupurile criminale care produc aceste documente”, a declarat reprezentantul Agentiei pentru BBC. Agentia de Frontiere si Imigratie a confirmat pentru HotNews ca angajatorul, firma Central Hotel Services, poate primi pana la 10.000 de lire amenda pentru fiecare muncitor ilegal. In cazul in care se dovedeste ca directorul hotelului a angajat cu buna-stiinta muncitori fara drept de munca, acestia vor fi amendati la randul lor. 

Purtatorul de cuvant a afirmat ca Agentia isi derula propria ancheta, inceputa inaintea demersurilor BBC. „Muncitorii nu vor fi amendati, ci repatriati", a adaugat acesta, mentionand ca nu le va fi restrictionata revenirea in UK decat in cazul in care au comis si alte infractiuni semnificative. Urmareste aici materialul BBC filmat cu camera ascunsa.

Published: HotNews.ro (18 December 2008), with Annemarie Blajan 

Romanii si bulgarii nu vor avea acces nelimitat pe piata muncii din Marea Britanie, a anuntat joi guvernul de la Londra, potrivit unui comunicat al Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti. 

Restrictia nu se refera la muncitorii calificati sau inalt calificati, ci la cei necalificati. Doar anumite categorii dintre acestia - cei din agricultura si din industria de prelucrare a alimentelor - aveau acces pe piata muncii, iar britanicii au decis marirea cotei admise pentru muncitorii din agricultura cu 5.000. Decizia autoritatilor britanice a fost luata pe baza recomandarilor Comisiei de Consultanta privind Migratia (Migration Advisory Committee - MAC) si are drept scop protejarea locurilor de munca ale britanicilor si asigurarea ca pe piata muncii din Marea Britanie merg doar imigranti de ale caror calificari este nevoie. Guvernul a rugat MAC sa cerceteze posibile indulciri ale restrictiilor pentru romani si bulgari. Comisia a refuzat insa, invocand impactul asupra pietii muncii britanice pe care l-ar putea avea ridicarea restrictiilor, motivand ca forta de munca britanica ar avea mult de suferit, conform ultimelor cercetari amanuntite pe care comisia le-a intreprins. Presedintele MAC, David Metcalf, a declarat ca doreste sa protejeze muncitorii britanici in perioada inaspririi consecintelor crizei financiare iar pastrarea restrictiilor este o manevra inteligenta, considerand climatul economic din Marea Britanie. In ceea ce-i priveste pe romani si pe bulgari, persoanele calificate si inalt calificate au avut acces pe piata muncii odata cu integrarea in UE, iar in privinta celor necalificate au existat cote pentru cei din agricultura si industria procesarii alimentelor. "Este esential ca doar cei de care avem nevoie sa vina aici sa munceasca si de aceea am decis sa continuam impunerea de restrictii privind munca pe care o pot presta aici romanii si bulgarii. Este o decizie prudenta care va asigura ca Marea Britanie continua sa beneficieze de contributia economica pozitiva a muncitorilor romani si bulgari, in timp ce protejeaza muncitorii britanici si se asigura ca numarul celor care intra in tara este conform cu interesul national", a spus Phil Woolas, ministrul de resort britanic. 

Tot astazi, guvernul britanic a decis si marirea cotei de muncitori in agricultura, tot la recomandarea MAC, care a identificat deficit de forta de munca in acest sector. Din 2009, numarul romanilor si bulgarilor admisi va creste cu 5.000 de locuri, de la 16.250 la 21.250. Cota pentru muncitorii din industria de procesare a alimentelor ramane la 3.500 de persoane. O analiza trimestriala a Ministerului de Interne britanic (Home Office) arata ca numarul imigrantilor din Europa de Est a scazut simtitor intre lunile aprilie – iunie a acestui an: de la 40.000 de cereri de drept de munca in 2007, la 14.000 in acest an. Un raport al Biroului de Analiza Nationala arata ca numarul imigratilor in Marea Britanie se afla la cea mai scazuta cota din ultimele 12 luni. Seful Agentiei Migration Watch, Andrew Green, declara pentru BBC, in urma cu cateva zile, ca este multumit de acest rezultat, care usureaza serviciile publice ale Regatului. In prezent, numarul somerilor din Marea Britanie a ajuns la 1,6 milioane, cel mai mare numar din ultimul deceniu. MAE e dezamagit Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reactionat prompt la anuntul guvernului de la Londra si si-a exprimat "dezamagirea profunda in legatura cu aceasta masura". "In opinia MAE, nu este de estimat producerea unei presiuni din partea romanilor pe piata muncii din Marea Britanie, care sa justifice masuri de protectie", se arata intr-un comunicat al MAE, care adauga ca "mentinerea restrictiilor este contrara spiritului Strategiei de la Lisabona, ale carei obiective, acceptate atat de Marea Britanie cat si de Romania, vizeaza crearea mai multor locuri de munca si eliminarea obstacolelor care inca ingradesc mobilitatea lucratorilor in interiorul Uniunii". Secretarul de stat, Raduta Matache - fost insarcinat cu afaceri la Ambasada Romaniei de la Londra, foarte activa in a atenua efectele campaniei presei britanice impotriva romanilor, inainte de aderarea Romaniei - a avut o intalnire cu ambasadorul Marii Britanii. Ea a argumentat pozitia Romaniei si a aratat ca, potrivit datelor statistice, "in Marea Britanie sunt putini cetateni romani, in jur de 1% din totalul cetatenilor straini din aceasta tara" si a subliniat contributia pozitiva pe care acestia o au la dezvoltarea economica a tarii de resedinta.