#savinesti

Pompierii au salvat o vulpe Ieri după amiază, pompierii pietreni au fost solicitați să salveze o vulpe dintr-un bazin pentru decantare dezafectat de pe platforma Săvinești. Animalul se afla în acest loc de câteva zile. Cu ajutorul echipamentelor din dotarea autospecialei complexe pentru intervenție, pompierii au reușit să scoată animalul din mediul ostil și să-l elibereze în mediul natural.  

Troleibuzul renunță la rețeaua spre platforma Săvinești

Conducerea societății Troleibuzul, de comun acord cu reprezentanții Consiliului Județean Neamț, renunță la rețeaua de cabluri care făcea posibilă funcționarea transportului cu troleibuzul până pe platforma Săvinești. Decizia a fost luată ca urmare a lipsei călătorilor și a costurilor ridicate pentru paza rețelei de cabluri. Cei 6,7 kilometri de cablu – cale dublă de rulare vor fi depozitați la…

Recurs la memorie: Oastea Domnului și Securitatea

Înființată în 1923 de preotul Iosif Trifa, în Ardeal, Oastea Domnului a fost o mișcare care a reunit mulți adepți din Biserica Ortodoxă Română. În 1948, comuniștii au scos-o în afara legii, deși toți membrii săi erau ortodocși, iar măsurile reparatorii aveau să vină abia în 1990, când și Statul, și BOR, a repus în drepturi Oastea Domnului și a fost ridicată caterisirea preotului Iosif Trifa.…

* Băi fără apă și fără conducte, ținute sub lacăt

Blocurile fantomă sunt în vecinătatea școlii. Se simt de la câțiva metri, după miros. Primul arată cât de cât ”bine” comparativ cu celălalt, are câteva ferestre termopan și perdele pe alocuri.

This slideshow requires JavaScript.

O femeie de la parter, cu coatele pe pervaz și privirea la copiii – mulți și murdari – din fața blocului, ne-a asigurat că ea are toate condițiile: ”Apă am, curent am, sobă cu lemne am. Restul vecinilor… unii au, alții n-au, depinde cum stau cu banii. Instalațiile nu mai sunt bune demult, la noi mai sunt niște conducte, dar pe partea cealaltă se scurge mizeria în subsol”.

La intrarea în bloc, încă se vede clar, în mozaic, numele instituției care a construit imobilul CIA – Combinatul de Îngrășăminte Azochim.

Dar așa cum n-a rămas mare lucru din colosul industrial, primul din România, înființat în 1956, nici blocul n-a avut o soartă mai bună.

Pereții sunt scorojiți, treptele știrbe, uși există doar la camerele locuite, iar băile, care altădată aveau spațiu pentru duș și toalete, arată și miros înfiorător. Chiar și așa, niște femei care locuiesc la etajul I, ne-au condus spre baie, ca spre lucrul cel mai de preț pe care îl au. Cu copiii în brațe, au urcat cu pași siguri pe treptele pe care le bat în fiecare zi și au deschis ușa, care se mai ține doar într-o balama.

This slideshow requires JavaScript.

Dușul e nefuncțional de când nu mai este apă, dar mirarea extremă a fost să descoperim cele trei cabine de la toalete încuiate cu lacăte: ”Le-am încuiat ca să avem grijă de ele, că veneau toți de pe stradă să-și facă nevoile”.

This slideshow requires JavaScript.

Țevi nu mai există, așa că dejecțiile ajung pe pavimentul de la parter și apoi se preling pe hol, odată cu duhorile aferente. Nimeni nu comentează, nimeni nu face nimic să schimbe situația, nimeni nu se scandalizează. Mame cu câte 5-6 copii, toți mărunței, nu-și fac niciun fel de probleme legate de microbi și de sănătate. Blocul este spațiul în care oameni, gândaci, purici, șobolani și câini vagabonzi își împart spațiul, fără a fi deranjații unii de vecinătatea celorlalți.

* Cuiburi de infractori, păzite de purici și șobolani

Blocul al doilea, mai rău famat, marcat cu inițialele UFS – Uzina de Fibre Sintetice -, este un teritoriu de nepătruns. Acolo sunt cele mai multe camere abandonate, unde și-au găsit cuib, de multe ori, tot felul de infractori căutați de poliție, mizând pe faptul că puțină lume ar avea curajul să intre să-i caute.

”Periodic facem acțiuni, sunt cam 20 de garsoniere abandonate, în care găsim mai mereu hoți și tâlhari”, spune agentul Ioan Popescu, șeful Postului de poliției Săvinești. ”Tot timpul sunt sunat de colegii mei de la Dobreni, Gârcina, Alexandru cel Bun și Roznov. Ăștia fură de peste tot și urmă se ascund aici. 2016 a fost un an cu rezultate bune, pentru că au fost condamnați vreo 10 și sunt toți în penitenciar, iar unul s-a izbit cu mașina în panoul «Viața are prioritate», de la Roznov, și a murit pe loc. Conducea fără permis. Imediat au început să scadă furturile; din iulie 2016 până acum, dacă am mai înregistrat 3-4 dosare cu autor necunoscut. Dar tot au mai rămas vreo 10-15 care ne fac probleme. Nu știu ce soluție s-ar putea găsi, poate, cumva, primăria să blocheze accesul în garsonierele abandonate. Deja faptul că au fost montate camere de supraveghere ne ajută foarte mult, însă problema nu s-a rezolvat în totalitate”.

Primarul Daniel Horciu, care conduce comuna de 9 ani, a încercat să îmbunătățească pe cât posibil condițiile din cele două blocuri. A refăcut instalațiile de la baie dintr-unul din imobile, dar, după două săptămâni, cineva le-a dat foc. Din punct de vedere legal, primăria nu are nicio obligație față de cele două blocuri: ”Oamenii țipă că primăria să facă, primăria să le dea, dar primăria nu este proprietar. Sunt locuințele lor și trebuie să aibă grijă de ele. Cu blocurile din Lenin, din Piatra Neamț a fost altceva – fiind în proprietatea primăriei, se putea investi acolo. Aici este altă situație. Până și pentru a stabili, cu certitudine, care și pe ce cameră este proprietar trebuie să facem confruntări între baza de date de la noi, de la taxe și impozite, și datele de la Biroul de evidența persoanei de la Roznov. Nu se mai știe la al câtălea proprietar sau chiriaș au ajuns unele din încăperi, iar datele din contractele inițiale sunt extrem de vagi ca să mai poți identifica, cu certitudine, pe cineva. Bineînțeles că nu-mi place cum arată zona, am încercat să-i ajutăm, acum câțiva ani am scos 11 rabe de gunoi din blocurile alea!”.

This slideshow requires JavaScript.

În fața blocului T1, în care chiar nu se poate intra din pricina mirosului, am întâlnit o tânără de 18 ani, cu un copil în brațe. Primul și singurul pe care-l are, deocamdată. Locuiește într-una din garsoniere, fără apă și fără curent, într-o mizerie cruntă. Știe că tot subsolul este plin de dejecții, iar când nivelul ajunge la limită preaplinul se scurge în canalizarea satului, printr-o gaură practicată în fundație.

Se plânge că-i e frică să doarmă noaptea, deși are bărbat, dar nici el n-ar ieși când sunt scandaluri: ”Umblă cu topoarele pe scări. Care-i beat, care-i nebun, cum să ieși, când ai copil mic? Numai omul ăsta care stă în margine (intrare separată, direct din stradă – n.red.) n-are treabă și doarme liniștit. Plus că și-a făcut o casă, ca la oraș arată. Noi, restul, trăim cum putem. Și primarul ăsta nu face nimic pentru noi”.

Cristina MIRCEA

”V-am lăsat săraci și proști, v-am găsit mai săraci și mai proști” – C. Brâncuși

Pe vremea ”secerii și ciocanului”, în buricul Pietrei s-a ridicat, cu avânt revoluționar, un bloc arătos, falnic și frumos, pe care bășcălioșii momentului l-au numit ”4001”. I s-a atribuit poreclă aritmetică, pentru că, în celebrul bloc, locuiau cei mai grei activiști de partid, exegeți în industrie, agricultură,…

”Pe tot parcursul vizitei, de la prima clipă a sosirii în Piatra Neamț și până în momentul plecării din Roman, mii de locuitori ai județului nostru au ținut să-și exprime sentimentele de înaltă prețuire și profundă stimă pentru activitatea neobosită a secretarului general al partidului. Vizita s-a înscris în contextul amplei acțiuni de reevaluare a tuturor posibilităților existente, atât în industrie, cât și în agricultură, pentru realizarea de producții suplimentare necesare recuperării pierderilor provocate de inundații economiei naționale”.

Ceaușescu a fost însoțit de Manea Mănescu, membrul Comitetului Politic Executiv, primul ministru al guvernului.

”La sosirea elicopterului, pe stadionul municipiului Piatra Neamț, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat de Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului Județean Neamț al PCR, de mii de localnici, care au ovaționat minute în șir. Gazdele au raportat cu mândrie că industria județului și-a depășit sarcinile de plan revenite pe primul semestru al anului, realizându-se o producție suplimentară de peste 165 de milioane de lei”.

Ceaușescu a propus ca județul Neamț să obțină, în viitorul cincinal, o producție care să depășească 24 de miliarde de lei.

1975, 19 iulie. Vizita de lucru la Combinatul de fire și fibre sintetice Săvinești – Neamț

La Săvinești, în cadrul vizitei la Fabrica de melana și atelierul de mecanică fină, a analizat problemele legate de organizarea mai bună a fluxurilor tehnologice și încărcarea corepunzătoare a mașinilor, solicitând îmbunătățirea calității producției. În fața machetei Combinatului, a recomandat ca noile dezvoltări să fie cuprinse în actualul perimetru al unității, indicând o serie de spații existente pe această platformă, care ofereau condiții propice pentru construirea viitoarelor obiective.

1975, 19 iulie. Vizita de lucru la Săvinești – Neamț

La Melana IV, tovarășul a apreciat că respectiva instalație, intrată în funcțiune în1974, a fost construită cu un volum de investiții mult mai redus față de capacitățile similare realizate pe platforma săvineșteană. Tocmai atunci se afla acolo, la perfecționare, un grup de coreeni.

”Străbătând secțiile unității, tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat cu deosebită căldură și stimă de numeroși muncitori și tehnicieni coreeni, aflați aici la specializare, care îi oferă flori, exprimându-i sentimentele de gratitudine pentru ocazia ce o au de a se perfecționa în România”.

De la Melana IV, Ceaușescu s-a deplasat la atelierul de mecanică fină, datorită căruia, în acei ani, s-au economisit importante rezerve valutare.

Interesându-se de realizările altor unități, în special de IM Ceahlău din Piatra Neamț, el a dat indicații ca acolo să fie diversificată fabricația. ”În aplauzele miilor de chimiști”, secretarul general al partidului a plecat, apoi, la bordul elicopterului, la Roman, unde a vizitat Întreprinderea de Țevi. Aceasta cunoscuse, în ultimii ani, un puternic proces de extindere și modernizare, fiind o unitate de prim rang a industriei siderurgice românești.

1975, 19 iulie. Vizita de lucru la Uzina de țevi Roman – Neamț

”În cadrul dialogului pe care îl poartă secretarul general al partidului cu ministrul Industriei Metalurgice, Neculai Agachi, cu reprezentanții centralei de resort și specialiștii întreprinderii, atât în fața machetei acestei unități, cât și pe parcursul vizitării laminorului și trăgătoriei la rece, au fost abordate probleme privind sporirea eficienței economice și modernizarea producției în acest important sector de activitate”.

Unitatea din Roman era cea de-a patra uzină din cadrul Centralei industriale de prelucrări metalurgice pe care Ceaușescu o vizitase în acel an, după cele din capitală, Aiud și Iași. A sfătuit specialiști să persevereze în asimilarea unor produse de mai mare complexitate, cum ar fi țevile de peste 60 de țoli și burlanele de foraj pentru adâncimi până la 10.000 de metri, necesare explorărilor marine.

Ultima întrevedere a avut-o cu membrii biroului Comitetului județean de partid Neamț, pe care i-a cam tras de urechi pentru slabele rezultate înregistrate în sectorul zootehnic: ”În cincinalul 1976-1980 se va materializa, la nivelul județului, un volum mult mai mare de investiții decât în cincinalul precedent. Capitolul agricultură, mai exact sectorul zootehnic, nu este dezvoltat la nivelul posibilităților de care dispune această zonă a țării. Aveți pășuni multe, dispuneți de tot ce este necesar pentru a obține rezultate mai bune. În noile condiții, oamenii câștigă mai mult, se hrănesc mai bine, cumpără mai mult, trebuie asigurată aprovizionarea lor”.

În ultima parte a discuției, Ceaușescu a trasat organelor locale, ca sarcini, să întocmească în cel mai scurt timp schițele de sistematizare a orașelor din județ, inclusiv a celor care au beneficiat mai puțin de prezența unor noi unități industriale.

* ”O vizită de atunci nu cred că se deosebea foarte mult – sigur, păstrând proporțiile – de una de acum. Apăreau celebrele întrebări: câți vin, cu ce vin, unde vor să meargă?

Primirea era făcută de prim-secretarii de partid, de directorii întreprinderilor respective, iar de siguranța traseului răspundeau Securitatea și Miliția. Auzisem că, la Dumbrava Roșie, Ceaușescu a avut în intenție să construiască o centrală nucleară, însă condițiile pentru realizarea ei nu erau prielnice.

Eu am prins la Suceava mai multe vizite, printre care și cea în care familia Ceaușescu a fost însoțită de Maiestățile Lor Imperiale, șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și Împărăteasa Farah. Atunci au venit și în Neamț. În cartea mea «Sub judecata timpului», redau mai multe secvențe în care m-am întâlnit cu secretarul general, dar și cu Manea Mănescu, Emil Bobu, Constantin Dăscălescu și ceilalți oameni cu funcții de răspundere. Prezint chiar și ultima dare de seamă asupra activității Comitetului județean de partid Neamț pentru perioada 1984-1989, pe care am citit-o în plenul conferinței care a avut loc cu două luni înainte de revoluție.

În Neamț, din 1987, am organizat activitatea internă a efectivelor de membri de partid, răspundeam de politica de cadre – numiri, avansări, «rotiri» -, de organizațiile de sindicat, sport, UTC, femei și îl înlocuiam la comandă pe primul secretar” – Mihai Hanganu, fost prim-secretar al Comitetului județean UTC Suceava, secretar cu probleme organizatorice la municipiul de partid Suceava, prim-vicepreședinte al Consiliului municipal Suceava, secretar cu probleme organizatorice al județului Neamț.

Ana MOISE

sursa: ziarul Ceahlăul (28 mai 1970; 5 iunie 1973; 20 iulie 1975; 27 septembrie 1980)

sursa foto: comunismulinromania.ro