http://votp.info/sanatate/ce-mai-contine-salata-de-icre-din-comert/

Ei bine, pe lânga icre, care pot fi conținute într-o proporție de 13% sau 20%, salata de icre din comerț mai poate conține, în funcție de rețete,  apă carbogazoasă (15%), ceapă (5%), sare, ulei vegetal, precum și acidifianții E 330 sau acid citric și acid lactic, conservanții E 200 și E 211 sau sorbat de potasiu, dextroză sau concentrat de lămâie, agenții de îngroșare E 412 și E 415 sau E 1414, E 1450 și E 466, gumă xantan, arome și colorant natural (carmin).

E 330 sau acidul citric

Nu ar fi nicio problemă cu acidul citric natural prezent în alimentația noastră, problema este că aditivul artificial E 330, având în vedere modul de producere a sa, prin folosirea acidului sulfuric, se crede că ar conține mucegai și sulf/sulfiți, care nu sunt filtrați complet în cadrul procesului de producție. Dioxidul de sulf și alți sulfiți sunt printre aditivii alimentari care ar produce astm și alergii. Pentru majoritatea oamenilor, sulfiții nu sunt nocivi, dar persoanele alergice la aspirină sau cele care suferă de astm pot avea reacții severe. Acest acid organic îți poate topi dinții, dacă îl ții mult în gură, sau dacă ești un mare consumator de băuturi răcoritoare. Aditivul este folosit în alimente, băuturi răcoritoare, bere, producerea vinului și a brânzei, prevenind dezvoltarea bacteriilor și dând aromă prăjiturilor, biscuiților, supelor, sosurilor etc.

E 200 (conservant) – acidul sorbic

Acidul sorbic este folosit în multe alimente descrise ca fiind ”naturale”. Deși sorbații există în mod natural în anumite fructe, sorbații de uz comercial sunt produși în mod sintetic. Este una dintre substanțele recomandate a se evita, alături de benzoați, sulfiți, nitrați/nitriți și propionați. Sorbații au fost asociați cu astmul, diverse eczeme, dermatite de contact, iritații ale ochilor, iritații nazale și glosodinie (senzația de arsură a cavității bucale), precum și cu o serie de reacții intolerante precum simptome de iritații intestinale și probleme de comportament la copii. Sorbații sunt prezenți într-un număr uriaș de produse alimentare, dar și în produse farmaceutice precum tablete, siropuri, picături pentru nas și urechi, soluții pentru lentile de contact, diverse loțiuni și cosmetice. Dermatitele și alte iritații cauzate de aceste produse sunt foarte bine documentate.

E 202 – Sorbat de potasiu

Este un compus chimic, obținut din reacția chimică dintre hidroxidul de potasiu și acidul sorbic, folosit în industria de panificație ca alternativă la drojdie. Este folosit și la prepararea produselor de carne uscată, cascaval, cidru de mere și multe altele, ca și conservant chimic. Efectele folosirii pe termen lung a acestei substanțe sunt greață, vomă și deranjamente gastrice. Există risc de reacții alergice atunci când produsele care îl conțin sunt folosite pentru îngrijirea pielii. Ingerarea prelungită a conservelor care conțin acest conservant poate conduce la deficiențe nutriționale, precum imposibilitatea absorbției nutrienților din alimente.

E 211 – benzoatul de sodiu, conservant Acest compus este adăugat în băuturile răcoritoare ca și conservant și agent de distrugere a bacteriilor. Fundația Astmului și Alergiei din SUA afirmă că un număr mare de persoane suferă de reacții alergice la acest produs. Asociația Băuturilor din America raportează o altă problemă majoră referitoare la acest conservant, folosit în producerea băuturilor. Băuturile în care se folosesc acidul ascorbic împreună cu benzoatul de sodiu, când sunt ușor încălzite, prezintă riscul ca cele două substanșe să se combine și să dea naștere unui compus care cauzează cancer, numit benzen. Benzoatul de sodiu privează celulele de oxigen și atacă sistemul imunitar. Acest ”sufocant silențios al celulelor” se găsește în mii de produse, chiar și în alimente etichetate drept ”naturale 100%”. În timp ce acidul benzoic poate fi găsit în stare naturală, în cantități mici, în multe fructe, benzoatul de sodiu este sintetizat în laborator. Parkinsonul, bolile neuro-degenerative și îmbătrânirea prematură au fost atribuite acestui conservant.

E 412 – Guma de Guar Denumiri alternative: Gyamopsis Tetragonolobus, făină de Guar, Guaran Este folosită ca agent de îngroșare, stabilizator Se extrage din păstăile de guar, o plantă care este cultivată în principal în India și Pakistan. Poate fi găsită în produsele de patiserie, cereale, băuturi pe bază de fructe, fructe înghețate, iaurt, kefir, înghețată etc. Consumată în cantități mari, fără suficientă apă, poate conduce la umflarea și blocarea gătului. Ca și alte produse care conțin cantitați mari de fibre, poate produce flatulență și crampe abdominale. De asemenea, poate cauza alergii persoanelor sensibile.

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push();

E 415 – guma de Xanthan Este un polizaharid natural, secretat de bacteria Xanthomonas campestris, din zahăr și melasă. Se folosește în alimentație ca agent de îngroșare, stabilizator și emulsificator. Concentrațiile ridicate pot provoca flatulență și crampe, ca urmare a fermentației o produse de microflora intestinală.

E 1414 – Fosfatul de diamidon acetilat Este amidon modificat chimic. Fosfații de amidon sunt stabili împotriva căldurii și acizilor. Poate conține amidon modificat genetic, dar nu este etichetat în acest sens.

E 1450 – amidon octenil succinat de sodiu Este folosit ca emulsificator. Se obține prin reacția amidonului cu acid succinic și octanol. Este conținut în majoritatea spumelor.

E 466 – Sodiu carboximetil celuloză Este folosit ca agent de îngroșare, stabilizator, emulsificator. Se obține din celuloză, principalul polizaharid din toate structurile plantelor. Poate produce diaree și cancer.

Dextroza

Este un monozaharid, la fel ca și glucoza și fructoza. Nivelul ridicat de zaharuri din organism afectează sistemul imunitar, dezhidratează celulele și privează corpul de electroliți deosebit de importanți, precum potasiul, magneziul, calciul și sodiul, conducând la moartea celulară și producerea de spasme musculare. Scade nivelurile de crom, cupru,zinc și alte minerale din organism, care ajută celula să fie sensibiliă la insulină, conducând la rezistența membranei celulare în fața insulinei. Induce divizarea și dezvoltarea celulelor canceroase . Crează enzime glicolitice avansate, care vătămează țesuturile. Scade nivelul de antioxidanți din organism. Inhibă hormonul uman de creștere și ridică nivelul de cortizol. Conduce la obezitate și multe alte afecțiuni.

Acidul lactic

Face parte din aditivii alimentari ”buni”, controlând aciditatea din băuturile carbonatate, echilibrând aciditatea din brânză și păstrează măslinele proaspete.

Colorant natural – carmin

Acesta este un praf natural care se obține prin zdrobirea carapacei gândacului femelă Dactylopius coccus Costa, originar din America de Sud. Aceste insecte sunt crescute mai ales în Peru și Insulele Canare, pe plantații cu o anume specie de cactus. Sunt uscate la soare,apoi zdrobite și puse în alcool, pentru obținerea acidului carminic. Este cunoscut ca fiind un agent alergen, insecta provocând alergii puternice la unele persoane, dar în rest nu sunt cunoscute alte riscuri pentru sănătate.

De final…

Între 13 și 20% icre, 15% apă, 5% ceapă, sare, ulei și restul de 40 % tot felul de alte substanțe, mai bune sau mai rele. Nu ar fi mai sănătos, oare, să cumpărăm niște pește cu icre din piață și să le preparăm noi, cum le făcea mama acasa?