New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro
New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/erori-de-compostare-compostul-de-tarpiu-adevarat-simbol-al-dispretului-fata-de-banul-public/
Erori de compostare? Compostul de Tărpiu, adevarat simbol al dispretului fata de banul public!
Industria compostului in olina dezvoltare la nivel mondial
În lume, programe legate de prelucrarea deseurilor vegetale au dus la dezvoltarea unei adevărate industrii a compostului.
In SUA, orasul San Francisco a fost primul mare oraş care a colectat resturile alimentare selectiv pentru compostare. Astăzi, sute de mii de locuitori de pe planeta şi aproximativ 3,000 de firme trimit zilnic aproximativ 360 de tone de material organic către o unitate de compostare, statie de compostare in care resturile alimentare, resturile vegetale, chiar si hârtia folosită si nereciclabila, precum şi alte materiale compostabile sunt transformate în îngrăşământ ecologic pentru agricultură.
În Spania se compostează la domiciliul cetateanului de ani de zile. În localitatea Hernani, în urmă cu șase ani, era implementat un nou sistem de colectare a deșeurilor, cu separare direct de la sursă. Prin noul sistem, în întreg oraşul, s-a promovat compostarea la domiciliu.
Locuitorii din Hernani se pot înscrie la cursuri gratuite despre compostare, li se pune la dispoziţie un manual de compostare la domiciliu şi pot primi gratuit un recipient pentru compost. Există și o linie telefonică la care se pot solicita sfaturi şi informaţii despre compostare, iar specialişti în compostare pot vizita gospodăriile în care nu se obtine ceea ce trebuie si este nevoie de ajutor specializat.
Oamenii care se înscriu pentru compostare la domiciliu beneficiază de o reducere de 40 % din taxa municipală de gestionare a deşeurilor. Taxa pentru firme variază în funcţie de frecvenţa colectării şi de cantitatea de deşeuri produsă. La stabilirea acesteia se foloseşte criteriul „plăteşti pentru cât arunci”.
Ce se intampla la noi? In Tarpiu, de exemplu?
Centrul de Management Industrial al Deșeurilor din Tărpiu va spune ceva? Ca numele suna foarte bine! Marketing de marca! Afara-i vopsit gardul, inauntru-i … Acest centru are, si asta de câțiva ani buni, o stație ultramoderna de compostare. Ei si, veti spune? Si ce daca?
Dupa cum stiti compostarea deșeurilor organice și a celor biodegradabile s-a dovedit a fi un eșec rasunator în județul Bistrița-Năsăud. De ce? De ce in Romania tehnologii care merg perfect chiar si in tarile cele mai subdezvoltate din Asia si Africa si care la noi nu merg de nici o culoare?
Cum a fost posibil ca o tehnologie care este deja mai mult decat veche iar “know-how”-ul sau este mai mult decat arhi-popularizat (la TV, radio, internet, brosuri, carti) sa dea gres? Simplu! Specialisti pe puncte, promovati pe un singur critriu, cel politic si nepotism cras si asta sigur nu e tot! Probabil ca la mijloc sunt si multi bani …
Un specialist adevarat, bine platit, era imposibil sa dea un asemenea rateu de marca! Oare ce profesie avea cel ce a raspuns de Eroarea de la Tarpiu? Asta asa, de curiozitate. Este un banal proces aerob, desfasurat in prezenta microorganismelor preexistente pe suprafata deseurilor vegetale! Nu ai cum sa dai gres! Decat daca tii cu tot dinadinsul …
Timp de patru ani, compostul a fost “produs” intr-o veselie la Tărpiu! LA indigo! Dar fara sa se atinga nici macar un singur parametru de calitate. Oare nici un laborator nu a putut sa gaseasca cauza reala? Ca totusi se cheltuiau bani pe energie, combustibil, salarizare, etc.
De ce nu s-au luat masuri dupa primul an de ratare? De ce nu s-au cautat sa se elimine erorile din primul an astfel incat din anul doi totul sa functioneze perfect? Macar din anul trei sa fi existat masuri de remediere. Merge si asa sa se fi inradacinat atat de puternic incat totul sa se scufunde.
Si totusi nici acum “mareata realizare” nu s-a soldat cu nici o sanctiune, destituire, penalizare, absolut nimic, nici una, doar salarii grase si atat si asta pentru rezultate zero, nule. Tipic romanesc! Cras! De demisii nici macar nu mai este cazul sa discutam, asa ceva nu e nici trendy si nici ceva de asteptat. Mai ales ca vin alegerile si …
In cele din urma, in loc sa fie folosit in agricultura, la ameliorarea solului, “compostul” obtinut de vajnicii nostri bistriteni, el a fost “folosit” ca material de acoperire pentru celula de depozitare a deșeurilor. Adica gunoi aruncat la gunoi! Inca 300 tone de gunoi in plus! Gramada cere varf?
Cum cheltuim banul public. Intr-o veselie debordanta!
Aici, la Tarpiu, s-a reusit “performanta”, asta daca-i putem spune asa, de a nu se obtine până in prezent nimic, daramite sa se mai si valorifice ceva, acolo, asa măcar un kilogram de material organic produs conform si asta fie si doar de gura lumii.
Calitatea compostului rezultat (in fapt gunoi amestecat cu deseuri vegetale putrezite) a fost atât de slabă încât, pur și simplu, el a ajuns în final tot la groapa de gunoi, ca material de acoperire pentru deșeuri!
Patru ani s-a tot compostat degeaba! Pe banii contribuabililor. Banul public a fost cheltuit aiurea iar rezultatul e praf!
Dacă în patru ani, de când funcționează Centrul, au intrat la compostare 400 de tone de deșeuri (21 de tone în 2013, 45 de tone în 2014, 265 de tone în 2015, respectiv 71 de tone în acest an), din stația special destinată procesului de compostare au rezultat până acum, conform datelor din raportul comisiei de monitorizare a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, zero compost valorificabil și circa 300 de tone de compost de slabă calitate.
„Compostul rezultat a fost de calitate inferioară (CLO) şi a fost utilizat ca material de acoperire în depozit”. Acesta este bilanțul final al celor patru ani, conform raportului. Ceea ce pare incredibil este că, pentru a ajunge mereu și mereu la acest rezultat (adică ZERO), în cadrul CMID Tărpiu s-au urmat niște proceduri de producție, clar definite. Care sunt ele aflăm tot din raportul comisiei:
„Deşeurile biodegradabile din grădini şi parcuri, colectate selectiv, au fost depozitate pe platforma de compost 1. Acestea au fost supuse lucrărilor de pregătire pentru realizarea procesului de fabricaţie al compostului după cum urmează: mărunţirea deşeurilor biodegradabile depozitate pe platforma de compost, cu ajutorul unui tocător; îndepărtarea deşeurilor non-biodegradabile vizibile cu ochiul liber (Colectarea selectiva a gunoiului? Un mizilic!); amestecarea materialului şi aranjarea lui în brazde de maxim doi metri înălţime, în unghi abrupt (brazda de compost trapezoidală); umezirea şi aerarea brazdelor periodic. După finalizarea proceselor tehnologice, compostul este trecut printr-o sită care separă compostul vandabil de fracţiunile care trebuie reintroduse în proces (tambur rotativ cernere compost)”.
Concluzionand, din lipsa colectării selective direct la sursă, timp de patru ani practic gunoaiele adunate și transportate din localitățile județului la CMID Tărpiu au fost parțial separate – doar ce s-a putut separa superficial –, iar fracția umedă de gunoi rezultata a trecut prin Stația de Compostare. Compostarea gunoiului nu are cum sa reuseasca. Sunt materiale care nu numai ca impiedica compostarea dar si polueaza pamantul! Pastice, cauciucuri, cutii de conserve, cartoane imprimate abundent cu cerneala tipografica, cutii de vopsea, etc. Am scris cu cateva articole in urma exact ce materii se composteaza si ce nu se poate compostat! Am scris si despre cele care polueaza, distrug, incetinesc sau chiar stopeaza procesul de fermentare aeroba dar degeaba!
Gunoiul chiar nu se poate composta!
După toate aceste proceduri (care se reflectă într-un final și in costurile de productie), compostul produs a fost apoi usurel si pe sestache … aruncat la groapa de gunoi. Ca acoperamant! Frectie galenica la picior de lemn! Cooperativa munca în zadar … Se poate spune altceva când vezi o astfel de „scrupulozitate” în respectarea unor „proceduri de fabricație” clare dar care odata nerespectate se soldeaza evident cu rezultate zero?
Consiliul Județean dă sarcină ADI Deșeuri să implementeze compostarea direct la sursă, acasa la gospodari adica!
Conform specialiștilor de mediu, singura soluție corecta si viabila pentru eficientizarea unei activități de genul celei desfășurate la CMID Tărpiu rămâne colectarea selectivă și compostarea la sursă. Soluția a fost deja înaintată Consiliului Județean Bistrița-Năsăud prin memoriul depus de reprezentanții societății civile și ai organizațiilor de mediu, după protestele din vară ale localnicilor.
Consiliul Județean recunoaște, în sfârșit, oportunitatea unei astfel de soluții, plasând în sarcina ADI Deșeuri analizarea și implementarea unei astfel de propuneri pentru includerea ei în caietul de sarcini al viitorului operator de salubritate unic al județului.
„Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, la sursă nu este prevăzută în proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Bistriţa-Năsăud. Comisia va înainta propunerea privind acest aspect, menţionat în memoriu, către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea integrată a deşeurilor menajere din judeţul Bistriţa-Năsăud. De asemenea, vom propune Asociaţiei includerea în caietul de sarcini privind atribuirea serviciului de colectare şi transport al deşeurilor a introducerii obligaţiei pentru noul operator de a promova compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, la sursă, în cadrul campaniilor de conştientizare pe care le va realiza. De asemenea, în campaniile de conştientizare pe care le va realiza, operatorul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor de la Tărpiu va promova Colectarea selectivă a deșeurilor și Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, la sursă, în mediul rural și în zona de case din mediul urban”, spune în raportul său Comisia de monitorizare a Consiliului Județean.
Si intre timp, cat problema este plimbata de la unii la altii, muntii de gunoaie cresc iar valorificarea este ca si pana acum – zero!
Ministerul Mediului alocă bani pentru compostarea în gospodării. Si ce daca?
În sprijinul unui astfel de sistem de management eficient al deșeurilor vine și o recentă propunere a Ministerului Mediului, care a introdus deja în dezbatere publică „Ghidul Compost”. Practic, programul propus de minister, pune la dispoziția unităților administrativ-teritoriale fonduri pentru finanțarea unităților de producere a compostului chiar în gospodăriile oamenilor. Îngrăşământul rezultat va putea fi folosit în propria grădină sau valorificat.
“Acest lucru ne va scuti în primul rând de 50-60% din deșeul pe care îl transportăm la groapa de gunoi”, spune Cristian Țetcu, președintele GAL Ruralis Bistrița-Năsăud.
Suma totală alocată programului guvernamental aferent compostarii este 50 milioane lei, bani obrinuti din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu. Cu acest buget se pot acoperi cam 40 unităţi administrativ-teritoriale, ce pot echipa la rândul lor alte 100.000 de gospodarii, totul în funcţie de tipul de unitate de compostare ales.
În Bistrița-Năsăud există deja și o ofertă de consultanță gratuită pentru primarii localităților care vor să acceseze astfel de fonduri și să implementeze unitățile de producere a compostului direct la sursă, în gospodării.
„Asociația GAL Ruralis va face demersuri către toți primarii din Bistrița-Năsăud să depună solicitările de finanțare, luându-ne obligația de a le scrie noi, gratuit pentru domniile lor, dacă doresc aceste cereri de finanțare”, spune președintele GAL Ruralis Bistrița-Năsăud, Cristian Țetcu. Oare specialistii de aici nu se puteau implica si in centrala de compost din zona. Sau “interesele” locale au primat in fata interesului general!
A fi specialist inseamna si a te implica benevol atunci cand situatia o cere! Ne-am invatat sa facem totul pe bani si sa neglijam orice activitate de tip munca in folosul comunitatii. Si asta nu e bine!
Echipamentele din gospodării vor fi livrate gratuit!
Propunerea de finanțare venita din partea Ministerului Mediului se adresează in special persoanelor fizice din mediul urban și rural care pot intra in posesia unui compostor, respectiv a unui recipient ce poate să transforme deșeurile biodegradabile în compost si care doresc sa se implice in astfel de activitati.
Echipamentele vor fi puse la dispoziția cetățenilor cu titlu de proprietate și de exploatare cu cheltuială zero, în condițiile în care UAT-urile doresc să depună cereri de finanțare în acest sens către Ministerul Mediului.
Potrivit specialiștilor de mediu, prin transformarea materiei organice în compost nu doar că se evită utilizarea gazelor care se folosesc în mod obişnuit la producerea fertilizatorilor chimici, ci se şi elimină eliberarea în atmosfera a gazelor arse, una dintre cauzele care provoacă cel putin teoretic asa-numita încălzire globală.
Compostarea individuală poate duce insa la creşterea semnificativă a gradului de resurse reciclabile recuperate şi reciclate si are efecte vizibile si durabile asupra calitatii solului.
Pentru informatii utile si sfaturi privind compostarea revedeti acest articol.
Daca da, atunci asteptam propunerile de colaborare, cererile de proiectare, implementare, si modernizare a unei astfel de idei de afacere.
De asemenea, gandurile, ideile si sfaturile dumneavoastra sunt importante pentru noi si le asteptam cu viu interes pe adresa noastra de e-mail:
