Mai curată decât alte localități de pe Valea Bicazului, comuna Tașca era faimoasă la nivel de județ, acum câțiva ani, pentru stația de sortare a deșeurilor, inaugurată cu fast, ca o mare realizare cu fonduri europene. Conform panoului, care încă mai există la intrare, obiectivul se numea ”Sistem de colectare selectivă și stație de transfer pentru deșeurile din arealul turistic Valea Bicazului”. Termenul de finalizare a investiției a fost 24 august 2009, iar valoarea totală a proiectului a depășit un milion de euro.
Astăzi, stația de la Tașca a împlinit deja 3 ani de când este închisă.
De jur împrejurul halei în care erau aduse deșeurile din Bicaz, Tarcău, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei, Dămuc și, bineînțeles Tașca, au crescut tot felul de buruieni. Aspectul de curte părăsită este întregit de bălăriile din dreptul gheretei paznicului și de vegetația ieșită printre dalele din jurul rampei pe care, altădată, urcau mașinile de mare tonaj. Prin geamurile murdare ale birourilor, se pot vedea ceștile de cafea, strânse pe o tavă, sticla cu apă, aflată și acum pe biroul directorului, scaunele din ceea ce pare să fi fost un fel de sală de ședințe. Hala propriu-zisă este încuiată cu un lacăt, iar printr-o crăpătură din laterala unei uși se poate vedea o parte din interior, cea ocupată de mai multe containere așezate în ordine.
Chiar după 3 ani de nefolosință, mirosul n-a dispărut, așa că e lesne de dedus cam cum se simțea ”aerul” când stația era în plină activitate. Dincolo de gard, la câțiva metri distanță, este o altă hală – investiție a Consiliului Județean Neamț. E păzită de un angajat al unei firme de specialitate, dar încă nu ”mișcă” nimic prin curte. Oamenii din sat, care nu fac diferența între o stație de sortare și una de transfer, nu înțeleg nimic din aceste două investiții și nici de ce s-a mai făcut o hală, dacă tot exista alta deja, gata utilată. Ba, mai mult, umblă vorba că în vechea hală să se amenajeze o sală de sport.
Fostul primar de Tașca, Alexandru Drăgan, care a ”prins” povestea de la începuturile ei, ne-a declarat, însă, că sătenii vehiculează niște simple supoziții, pentru că destinația halei nu va putea fi schimbată în niciun caz.
”Noi suntem parte a proiectului județean de gestionare a deșeurilor, ăla care se face cu bani mulți”, a declarat Alexandru Drăgan. ”N-ar fi rău să se facă și o sală de sport la Tașca, numai că nu în stația de sortare, care este construită pe un proiect ferm, cu termeni și condiții, finanțat de Uniunea Europeană. Hala Consiliului Județean e gata de un an și ceva, dar totul e blocat, pentru că nu s-a ținut licitația pentru operatorul de servicii, din cauza unor contestații. Pe de o parte e mai bine așa, să fie un singur operator pe tot județul, ca să nu mai facă fiecare primărie contract separat. Când va începe treaba, se va aduna tot gunoiul în stația de transfer, cea a Consiliului Județean, iar în asta a noastră se va face sortarea, pe categorii, după care va fi dus la depozitul de la Girov. La nivelul întregului județ sunt 4 puncte care au stații de transfer și de sortare și ar fi de dorit ca proiectul ăsta chiar să funcționeze și să se vadă, cât de repede și eficiența”.
* ”Asta-i România noastră: îți dau ăia bani și nu-i poți folosi”
Programul de selectare a deșeurilor, început în baza unor contracte încheiate între toate primăriile de pe Valea Bicazului și firma Ave Huron SRL Miercurea Ciuc, a sfârșit în instanță. Fiecare primărie a acționat în judecată operatorul, care nu și-a îndeplinit niciuna dintre obligațiile contractuale. Cel mai mult a avut de recuperat Primăria Tașca, pe teritoriul căreia este hala, pentru care operatorul avea de plătit și impozit, nu doar taxe și redevențe ca în cazul celorlalte UAT-uri. În principiu, conform contractului, Ave Huron avea de plătit o redevență de 19.840 de euro pe an primăriilor din Tașca, Bicaz, Tarcău, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei și Dămuc. În plus, Primăria Tașca avea de primit impozitul pe clădire și pe teren. Când s-a ajuns la proces, în acțiunea de fond înregistrată la Judecătoria Bicaz, sumele pe care le datora Ave Huron Primăriei Tașca erau de 85.000 de lei taxa pe clădiri, 1.500 de lei taxa pe teren și aproape 300.000 de lei redevența, calculate la data de 11 martie 2013. Peste toate, Primăria Tașca predase firmei absolut toate obiectele de inventar prevăzute în contract.
”Le-am dat de la mașini până la cești de cafea”, spune fostul primar Alexandru Drăgan. ”Eu chiar m-am bucurat când au câștigat licitația, pentru că Ave Huron e o companie multinațională, care are filiale naționale prin mai toată Europa. La Viena, de exemplu, este o curățenie desăvârșită, iar Ave Huron se ocupă. La noi, a ajuns firma pe mâna unor unguri din Miercurea Ciuc, pe lângă care s-au mai strâns și niște românași cu idei și uite ce-a ieșit. Când am terminat programul și am început să facem angajări a apărut ordonanța care sista angajările în toată țara. Două săptămâni dacă mai ținea, aveam serviciul nostru. Așa, n-a existat altă soluție decât să concesionăm serviciul. Unor oameni care, în final, au reușit să ducă firma în faliment și s-au umplut de datorii peste tot. Asta-i România noastră: îți dau ăia bani și nu-i poți folosi. Rămâi numai cu panoul, că e proiect pe bani europeni”.
Din 2013, de când contractul cu Ave Huron s-a frânt după câteva somații, nebăgate în seamă în vreun fel de operator, Primăria Tașca a încheiat contract cu Brantner. Și la fel și celelalte UAT-uri. Tașca plătește către Brantner 10.000 de lei pe lună, iar gunoiul este ridicat de două ori pe săptămână.
Noua primăriță, Daniela Ursache, spune că este mulțumită de aspectul comunei, față de alte localități, care e drept că au și străzile un pic mai înguste și, nefiind niciunde suficient spațiu, oamenii sunt nevoiți să-și taie lemnele în drum. La Dămuc, de exemplu, sunt zone întregi în care o parte a străzii este ocupată de lemne netăiate și de grămezi de rumeguș, iar cealaltă de movile de balast, că oamenii mai repară câte ceva sau mai construiesc. Și, bineînțeles, pe lângă astfel de grămezi, mai aruncă și trecătorii câte ceva, că doar tot nu mai contează.
Tașca, în schimb, are albia Bicazului curată. În afară de pietre și de un zid de sprijin, care a cedat pe alocuri, apa nu întâlnește alte obstacole.
”Eu chiar sunt mulțumită de aspectul comunei și nu consider că avem vreo problemă din acest punct de vedere”, a declarat primărița Daniela Ursache. ”Nu avem zone sau puncte în care să se arunce gunoaie aiurea și oricând sunt dispusă să merg cu oricine, în orice loc din comună, fără să-mi fie teamă că am putea găsi vreo grămadă de deșeuri undeva. Nu știu exact în ce termeni va funcționa proiectul Consiliului Județean, pentru că am foarte puțin timp de când sunt primar și nu m-am familiarizat cu toate problemele, dar am speranțe că Tașca va fi cel puțin la fel de curată și de acum înainte”.
Tașca: două stații care nu funcționează, gunoiul strâns de Brantner Mai curată decât alte localități de pe Valea Bicazului, comuna Tașca era faimoasă la nivel de județ, acum câțiva ani, pentru stația de sortare a deșeurilor, inaugurată cu fast, ca o mare realizare cu fonduri europene.
