MY HOT DESIRES

Oamenii care sună și dau mesaje normale, nu pe rețele.

Oamenii cărora le place să stea de vorbă, nu pe telefoane.

Oamenii cu care trăiești momentul și nu îl fotografiezi.

Oamenii discreți cu care trăiești lucruri numai ale tale.

Oamenii cu care îți creezi amintiri și povești.

Oamenii sinceri.

Oamenii care simt cu adevărat.

Oamenii care iubesc. Cu toată inima. Și pentru totdeauna. Și real.

Oamenii care te iau în brațe.

Oamenii care îți șterg lacrimile.

Oamenii care se interesează de cum te simți.

Oamenii cu care n-ai mai vorbit de mult și pe care nu i-ai mai văzut de mult, dar care sunt la fel ca atunci. Oamenii care ar trebui apreciați mai mult.

Iubesc toți acești oameni și le acord atenție persoanelor greșite din viața mea.

Și atunci ei cred că ar trebui să se schimbe.

Ei cred că e ceva greșit cu ei.

Când noi doar iubim oamenii nepotriviți.

Și îi rănim pe cei buni.

Iar cei răi nu se vor schimba vreodată, pentru că atâta timp cât noi îi vom adora, ei vor crede că acționează corect. Și că noi nu vom pleca niciodată.

Dar vom pleca.

Să iubim oamenii buni.

Dar dacă alegi să rămâi

și să continui să faci același rău

și să nu vezi că asta e greșit

sau să nu vrei să schimbi asta,

vei vedea, într-un final, că tu ai rămas degeaba.

Pentru că un om care nu iubește, nu rămâne definitiv. Oricât de mult și adevărat ar fi iubit. Pentru că nu știe să rămână,

să aprecieze

sau să iubească.

Un om care nu iubește, nu știe (cum) să iubească.

Atunci

te miri de ce nu ești fericit?