Despre avariile CET cu inginerul Bako Attila
În ultimii ani, mai multe cartiere orădene au suferit lipsuri în alimentarea cu apă caldă și încălzire. Motivul acestor pane este proiectul orășenesc de schimbare a rețelei de conducte. Dar, dacă întreruperile de furnizare sunt firești în timpul lucrărilor, în multe cazuri cartiere întregi au suferit de lipsa alimentării după încheierea lucrărilor. Cel mai adesea, sistemul se oprește datorită lucrărilor neprevăzute – din câte vom afla, în ultimul an au avut loc în jur de 50 de avarii la noua rețea. De-a lungul ultimilor ani s-au produs mai multe crize în furnizarea încălzirii și a apei calde, printre care cele mai grave au fost întreruperea de mai multe zile din timpul Crăciunului din 2015 și criza de alimentare de la începutul sezonului rece din 2016. Pentru a afla motivele acestor dese întreruperi neprevăzute, membrul YPO Alexandru Stan l-a contactat pe inginerul de instalații Bako Attila, care i-a explicat erorile tehnice care duc la frecvența ridicată a accidentelor și sporesc disconfortul orădenilor.
Ing Bako Attila: de mult am citit în presa locală declarații și comunicări oficiale legate de asigurarea încălzirii și a apei calde menajere din sistemul de termoficare. Eu consider că sunt necesare câteva lămuriri privind cauzele care au dus la degradarea calității serviciilor, la numărul mare de consumatori fără încălzire în plin sezon rece, la întreruperile dese ale alimentării cu apă caldă și agent termic, precum și la dezastrul financiar al termoficării. Unul din motivele principale ale defecțiunilor e semnificativa reducere, prin proiectul întocmit, a diametrelor conductelor pe magistralele de termoficare: de exemplu, la magistrala 1, diametrele au scăzut de la 2 (două țevi, n.r.) x 800 mm la 2X 600 mm, fără a se ține cont de modificările ce se impun pe rețea odată cu noua dimensiune.
Micșorarea diametrului conductelor a impus funcționarea sistemului la o presiune mai mare, pentru a se asigura același debit, lucru care a provocat avarii în zonele în care încă nu au fost înlocuite conductele vechi. S-a produs un număr de aproximativ 50 de avarii în perioada de încălzire 2015 – 2016. Pentru eliminarea acestor defecțiuni s-a trecut la funcționarea la o presiune mai mică, insuficientă pentru a asigura circulația în sistem. Astfel s-a ajuns la imposibilitatea returnării, de la anumite puncte termice, a agentului în sistemul de termoficare. Funcționarea acestor puncte termice s-a realizat prin evacuarea apei în sistemul de canalizare, ceea ce înseamnă mărirea cantității apei de adaos și implicit cheltuieli suplimentare privind tratarea chimică a acesteia. Din presa locală am aflat că, începând din acest an, s-a realizat în mod provizoriu o stație de pompare pentru returnarea în sistem a apei răcite, lucru care a condus, însă, la mărirea costurilor de investiție și a consumului de energie electrică. (Inginerul Bako ne-a explicat că sistemul de încălzire e astfel alcătuit, încât apa care se răcește să rămână în circuit și să se întoarcă la centrală, pentru a fi reîncălzită. Presiunea de acum este însă insuficientă pentru a susține circuitul, astfel că apa răcită e vărsată în canalizare și trebuie înlocuită cu alta. n.r.)
Unele lucrări s-au efectuat în apropierea locuinței mele, astfel am putut observa de aproape metoda de lucru a executanților. Am ajuns la concluzia că, la punerea în funcțiune a unor tronsoane cu conducte noi, după umplerea sistemului, s-a trecut imediat la pornirea punctelor termice, fără a se mai realiza proba de presiune (o durată de cel puțin 3 ore în care sistemul e supus la o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea obișnuită de lucru, pentru a testa dacă lucrările au fost corect executate) care trebuia efectuată și consemnată prin proces verbal în prezența beneficiarului și a delegatului Inspecției de Stat în Construcții.
De asemenea, putem constata o planificare necorespunzătoare a fazelor și a termenelor de execuție pe diferite tronsoane: înlocuirea conductelor pe strada Eminescu a fost începută dinspre centru spre piața Creangă, logic fiind invers, să pornești de la punctul de racordare la sistem și să mergi în amonte. Aceste necorelări au necesitat operațiuni suplimentare de golire și umplere a rețelei, iar aceste măsuri repetate au condus la creșterea volumului de apă necesar și, implicit, a costurilor de pompare și de tratare a apei. Oare cum se vor recupera aceste cheltuieli suplimentare inutile?
În anii în care am lucrat ca inginer, CET-ul orădean acorda asistență tehnică în proiectarea și realizarea sistemelor de încălzire din mai multe orașe ale țării. Experții de acum au proiectat un sistem care se prăbușește tot la câteva săptămâni și aduce disconfort întregii populații, semn că, dacă odinioară Oradea ajuta alte orașe, calitatea a scăzut într-atât, încât a venit rândul nostru să primim ajutorul și expertiza altora.
Bako Attila, (82) de ani, este inginer de instalații. A lucrat la Institutul de Proiectare Județean Bihor. După pensionare, a lucrat ca proiectant și verificator de proiecte până în 2015. Locuiește la Oradea.
P.S. Răspunsul domnului inginer ne lămurește că rele proiectării haotice nu se măsoară doar în disconfort, ci printr-o cheltuială în plus: plătim mai scump servicii de calitate mai proastă decât în cazul unei lucrări profesioniste. Totuși, răspunsurile date nu elucidează toate întrebările. În alte orașe, precum Cluj sau București, costurile individuale pentru încălzire pot avea însemnate diferențe în funcție de cartier. Îi rugăm pe stimații cititori ca, prin intermediul comentariilor, să ne ajute să răspundem la întrebarea: oare fluctuează costurile pentu încălzire/apă caldă în Oradea și, dacă da, cu cât?
