#neuitat

Sursă: Un tangou de neuitat – de prin bloguri adunate – Cronopedia Un tangou de neuitat Aveam 20 de ani, îmi dădusem demisia de la ziar și eram pe drumuri. Contra unei șpăgi cât jumătate din ultimul meu salariu îmi aranjasem o cameră în căminul facultății de medicină. Ca să mă întrețin, dădeam meditații de anatomie unor studenți arabi, cărora le spusesem că sunt medic stagiar venit de la Brașov.…

Un articol nou a fost publicat pe http://www.glumazilei.tk/farmecul-de-neuitat-al-unui-zambet/

Farmecul de neuitat al unui zambet

  Zâmbetul este o expresie specifică fiinţelor umane. Cercetătorii au arătat că începem să zâmbim încă din perioada intrauterină, iar la un bebeluş de şase luni zâmbetul devine o formă de socializare.

Din păcate, ca adulţi zâmbim din ce în ce mai rar. Trecem grăbiţi, încruntaţi şi absenţi unul pe lângă celălalt, evităm să ne privim în ochi şi ne obişnuim atât de mult cu această atitudine încât ajungem să-i percepem pe ceilalţi ca făcând parte din peisaj. Prinşi în vârtejul lucrurilor „importante” pe care le avem de făcut, uităm sau neglijăm să dăruim un zâmbet. Ne costă atât de puţin dar valorează atât de mult, poate fi comparat cu o baghetă magică, pentru că are puterea de a produce transformări extraordinare atât în noi înşine cât şi în ceilalţi.

Cu un simplu zâmbet putem ajunge la inima unei persoane; un necunoscut poate deveni o cunoştinţă sau chiar un prieten; este nevoie doar de un zâmbet pentru a transforma o zi întunecată într-una luminoasă; ne ajută să recăpătăm încrederea în noi înşine, ne face să strălucim, înfrumuseţându-ne mai mult decât un machiaj sofisticat, decât o mulţime de bijuterii scumpe sau decât o vestimentaţie elegantă.

Adevărata comoară este în interiorul omului şi printr-un zâmbet putem aduce la suprafaţă acea parte benevolentă din noi înşine, pentru că un zâmbet transmite blândeţe, empatie, toleranţă, deschidere, bunăvoinţă, prietenie, disponibilitate. Un zâmbet autentic se poate opune agresivităţii, ostilităţii şi indiferenţei care sunt frecvent întâlnite în ziua de azi, poate detensiona o atmosferă încordată, aplana conflicte şi poate restabili armonia.

Zâmbetul poate fi integrat în viaţa noastră, devenind o adevărată practică spirituală. Călugărul budist Thich Nhat Hanh ne sfătuieşte ca în orice clipă de răgaz să practicăm „meditaţia zâmbetului” pentru că „dacă nu vom fi capabili să zâmbim atunci lumea nu va avea pace”.

Cercetătorii în neuroştiinţe spun că zâmbetul stimulează acele circuite ale creierului responsabile de interacţiunea socială, empatie şi starea de spirit. „Chiar şi dacă mimaţi un zâmbet, ceilalţi oameni vă vor răspunde cu o mai mare generozitate şi bunătate”, aşadar, putem încerca să zâmbim şi atunci când nu avem dispoziţia necesară.

Zâmbetul influenţează într-o asemenea măsură creierul, încât, involuntar, imaginea unui chip zâmbitor ne va bucura şi ne va oferi un plus de siguranţă. Simpla intenţie de a zâmbi determină organismul să producă endorfine. Dar este valabil şi invers: încruntatul (sau privitul unui chip încruntat) stimulează sentimentele de furie şi neplăcere. De asemenea s-a constatat că „zâmbetele sunt contagioase neurologic în orice cultură, iar femeile sunt mai capabile să zâmbească decât bărbaţii”.

Zâmbetul este o particularitate a fiinţelor umane, este un instrument minunat de transformare care ne ajută să redescoperim omenia. Merită să încercăm, fiecare să experimenteze şi „dacă în drumul tău întâlneşti un om prea obosit ca să-ţi poată dărui un surâs, lasă-i-l pe al tău. Căci nimeni nu are mai mare nevoie de un zâmbet decât acela care nu-l mai poate dărui”. (Dale Carnegie) Sursa: http://epochtimes-romania.com/news/farmecul-unui-zambet—206878

Publicat de: Sanziana Busuioc

07 Oct 2016