#morala

Privind tragedia de la Colectiv prin filtrul lumii materiale, cel pe care il folosim in viata de zi cu zi, vedem victime, corupti si incompetenti, un accident fara sens care poate fi prevenit in viitor daca aplicam pedepse exemplare si inasprim birocratia. Justitia lumii asa functioneaza si e dreapta: vinovatii vor fi gasiti de om si pedepsiti, reguli impotriva raului vor fi scrise de om si aplicate cu forta! Dupa care ne vom intoarce la casele noastre si vom cauta alte cai sa ocolim aceste reguli care, evident, se aplica altora dar nu noua. Daca tot ne-am apucat sa privim tragedia Colectiv prin filtrul crestin, haideti sa folosim in continuare logica si mintea, dar sa ne amintim ca logica si caile lui Dumnezeu nu sint la fel cu ale omului. Atit gindul cit si calea lui Dumnezeu ni s-au revelat pentru prima data cu mai bine de 2000 de ani in urma, cind Tatal a cerut Fiului sa isi salveze fratii de la judecata urcindu-se, pentru noi, pe cruce. Astfel perspectiva noastra se schimba radical:

   Daca in logica lumii tinerii din Colectiv sint niste victime care au murit fara sens, in logica divina acesti tineri s-au jertfit pentru aproapele lor.    Daca in logica lumii ceea ce s-a intmplat la club este un accident, in logica divina incendiul de la Colectiv este o oportunitate. Incendiul, indiferent de cauzele sale, devine o oportunitate ca niste oameni buni sa isi dea viata pentru aproapele lor, iar cine isi da viata pentru aproapele sau este fiul al Domnului, frate a lui Iisus si prin aceasta Biserica. Asadar in logica divina, Biserica a fost prezenta la Clubul Colectiv nu in straie de slujitor al Tatalui spunind Cuvintul, ci in haine de rebel fata de Tatal faptuind Cuvintul. Acesti tineri au indeplinit in fapta si fara sa astepte rasplata, singura porunca pe care ne-a lasat-o Fiul Domnului: se ne iubim aproapele asa cum ne-a iubit El pe noi si Dumnezeu ne invata ca nu exista dragoste mai mare pentru aproapele tau decit sa iti dai viata pentru el. Poate ca noi vedem prin filtrul lumii tinerii de la Colectiv ca satanisti si oameni pierduti, iata insa ce vede Dumnezeu in ei: "Un om avea doi fii. Si, ducandu-se la cel dintai, i-a zis: Fiule, du-te astazi si lucreaza in via mea. Iar el, raspunzand, a zis: Ma duc, Doamne, si nu s-a dus. Mergand la al doilea, i-a zis tot asa; acesta, raspunzand, a zis: Nu vreau, apoi caindu-se, s-a dus. Care dintr-acestia doi a facut voia Tatalui? Zis-au Lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevarat graiesc voua ca vamesii si desfranatele merg inaintea voastra in imparatia lui Dumnezeu." De aceea, o mama care si-a pierdut copilul isi poate gasi consolare doar prin prisma acestei justitii divine. Ei au murit nu pentru ca sint mai rai decit noi ci pentru ca sint mai buni decit noi, ei nu au fost pedepsiti ci au fost jertfiti. In ochii Tatalui, vinovati nu sint fii care se arata rai si fac binele, ci fii care de declara buni in vreme ce sint complici cu raul in diverse forme, de la toleranta fata de coruptie si minciuna, pina la indiferenta noastra la suferinta si abuzul celor de linga noi. Si, daca inca te simti superior moral sau mai bun crestin decit cei care au ars in Clubul Colectiv, te invit sa iti pui o intrebare: "daca eu as scapa cu viata dintr-un incendiu, si as vedea la cei din jurul meu ce mi se poate intimpla daca ma intorc in foc sa imi salvez prietenul, m-as intoarce? Dar daca daca in flacari s-ar afla un necunoscut, mi-as risca viata pentru el?" Sint intrebari pe care mi le pun din 1989, cind viata mea a fost salvata de tinerii care au iesit in fata gloantelor pentru ca eu, alaturi de sute de alti timisoreni, sa fiu eliberat din inchisoare. Iar raspunsul ma cutremura "nu stiu!", mi-ar place sa cred ca as fi fost capabil de un asemenea sacrificiu, insa probabil ca mi-as fi gasit refugiu in scuza ca se ocupa deja altii de asta. Si acest raspuns ma face recunoscator celor care s-au jertfit si se jertfesc pentru mine si ma tine umil cind mi se cere sa ii judec pe altii. In cele din urma am reusit sa conectez punctele privind in urma si am inteles ca acesti tineri nu si-au dat viata pentru ca eu sa ii schimb pe altii ci ca eu sa ma schimb pe mine. Eu imi asum raspunderea pentru moartea lor si ma caiesc, as fi putut face mai mult si nu am facut si nu gasesc scuza in faptul ca nici alti n-au facut. In ei recunosc oameni mai buni decit mine, in ei recunosc pe Domnul urcat pe cruce pentru mine iar in mamele lor pe Maica Domnului care se fringe pentru mine. Ii vad si cred, cred si ma cutremur... Stiu ca nu trebuie sa ii pling pe ei, care s-au mintuit impreuna cu cei pentru care si-au pus viata. Trebuie sa ma pling pe mine care i-am judecat. Iarta-ne Doamne cind ii hulim pe fii tai, fie ca sintem laici sau clerici, ca nu stim ce facem si ajuta-ne sa facem voia ta... E bine ca arati cu degetul biserica pentru felul in care s-a raportat la #Colectiv, pentru ca astfel arati cu degetul spre tine. Noi sintem biserica, defectele bisericii sint defectele mele si daca vreau sa indrept Biserica trebuie sa ma indrept pe mine. Marturisesc aceasta in speranta ca macar un suflet care sufera dupa mortii si ranitii de la #Colectiv sa isi gaseasca alinarea in gindul ca suferinta lor si a celor pe care ii iubesc nu este in zadar. Octavian Jurma Timisoara, 9 noiembrie 2015