#institu

Proiectul de ordin, lansat în consultare publică de către Ministerul Educației și Cercetării, prevede extinderea posibilităţii utilizării catalogului electronic în toate şcolile care dispun de infrastructura necesară, cu respectarea prevederilor privind tipărirea, înregistrarea şi arhivarea acestuia la finalul anului şcolar. Astfel, se elimină sintagma „unităţi-pilot” care folosesc catalogul electronic.

Totodată, proiectul de ordin dă posibilitatea ca mediile elevilor care participă la orele de educaţie fizică şi sport pe o perioadă determinată să poată fi încheiate cu minimum două note/calificative, indiferent de perioada în care au fost scutiţi. În forma actuală, calcularea mediei este condiţionată de obţinerea a minimum două note/calificative „anterior perioadei de scutire”.

Proiectul de ordin face referire şi la stabilirea obligativităţii de transfer la alte profiluri/specializări, dacă nu obţin minimum media şase la disciplina principală de specialitate pentru profil/specializare, pentru:

-elevii de la clasele cu profil artistic sau sportiv;

-elevii de la clasele cu specializările muzică, coregrafie şi arta actorului elevii de la clasele cu specializările arte vizuale, arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale, design, conservare-restaurare bunuri culturale (minimum media 6 la toate disciplinele practice de specialitate);

-elevii de la clasele cu profil pedagogic (trebuie să obţină la sfârşitul anului şcolar medii anuale de cel puţin 6 la disciplinele limba şi literatura română/limba şi literatura maternă, matematică/aritmetică şi la disciplinele pedagogice de profil).

Conform Art. 23 din Legea nr.1/2011, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

-educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;

-învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

-învăţământul secundar, care cuprinde:

-învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;

-învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică;

-învăţământul profesional, cu durată între 6 luni şi 2 ani;

-învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

Școlile din PNRAS, selectate tocmai pentru vulnerabilitatea lor accentuată, de exemplu, mulți profesori suplinitori și navetiști, fără profesori de sprijin pentru elevii cu CES sau mediatori școlari, au reușit să reducă abandonul școlar, în ciuda lipsei de sprijin din partea inspectoratelor școlare și Ministerului Educației și Cercetării, conform raportului elaborat de Banca Mondială în februarie 2025, solicitat și obținut de Edupedu.ro.

Mai mult, lipsa clarificărilor rapide din partea structurilor superioare de gestionare a Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) a întârziat execuția bugetară, potrivit raportului. 

144 de școli nu au cheltuit niciun ban, 583 de școli au cheltuit sub 50% din buget si 826 de scoli au cheltuit peste 50%. Școlile care au avut o execuție bugetară de peste 50% au reușit să reducă vulnerabilitatea.

În același timp, 356 de persoane din inspectoratele școlare au fost plătite cu 4,5 milioane de euro, timp de doi ani, pentru a ajuta școlile să implementeze proiectele.

Reamintim că în runda I școlilor care au făcut cheltuieli din proiect în 2022 le-au fost decontate bugetar aceste cheltuieli abia după un an și jumătate.

Informațiile pe scurt:

Inspectoratele și Ministerul Educației nu au fost pregătite corespunzător pentru a gestiona implementarea acestor proiecte, ceea ce a dus la numeroase probleme administrative și întârzieri majore în execuția bugetară, potrivit raportului Băncii Mondiale. 

Echipele din școli au fost formate adesea din profesori voluntari, neplătiți si fara formare pentru managementul proiectelor si s-au confruntat cu dificultăți în realizarea achizițiilor publice, efectuarea plăților personalului și respectarea cerințelor financiare.

Banca Mondială recomandă schimbări radicale în abordarea inspectoratelor școlare și Ministerului Educației: formarea urgentă a inspectorilor și oficialilor în comunicare, organizarea regulată de sesiuni informative și întâlniri de monitorizare, precum și accelerarea transferului de fonduri către școli.

În raport se detaliază progresele școlilor, însă este și un semnal de alarmă pentru autoritățile locale, inspectorate și ministerul Educației și Cercetării să se implice mai mult și să ajute concret școlile în implementarea proiectelor.

Deși obiectivele Reformei 3 din PNRR și a țintei 468 se îndeplinesc( 45% dintre școlile sprijinite au reușit să își reducă nivelul de risc privind abandonul școlar), școlile au raportat o nevoie de sprijin în implementare și un răspuns mai prompt din partea echipei inspectoratelor și a ministerului, conform raportului.

Școlile care primesc finanțare în PNRAS

Profilul școlilor din PNRAS/ ursa date: Raport de evaluare a progresului Programului Național privind Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) Runda 1 – februarie 2025 – Banca Mondială

Implicarea insuficientă și ineficienta a inspectoratelor școlare și ministerului Educației și Cercetării

Dificultățile administrative și financiare ale școlilor în implementarea proiectelor PNRAS, conform raportului elaborat de Banca Mondială:

Intervalul mare dintre depunerea și aprobarea proiectelor, care a dus la decalaje financiare semnificative;

Întârzieri majore în semnarea contractelor de finanțare, afectând desfășurarea activităților; – „A fost necesară modificarea graficului de activități, pentru că s-a semnat contractul în septembrie.” (Interviu directori)

Lipsa experienței în planificarea bugetară și implementare a echipelor din școli – “Și în anul 2022 nu am început nicio activitate pentru că aveam puțini bani puși, estimați acolo. Plus teama.” / “La școala mea este un contabil cu jumătate de normă, care este hărțuit să finalizeze multe sarcini în timp scurt.” (Interviu directori)

Proceduri complexe și lipsa formării în achiziții publice;

Personal auxiliar insuficient (contabili, secretari, informaticieni); “Este foarte greu cu jumătate de normă de secretar și de contabil debutanți să pot să fac performanță, oricât de mult aș încerca. Sper să ne ajute contabilul de la primărie.” (Interviu cu director)

Lipsa remunerației echipei de management a proiectelor; “Faptul că cei din echipa de management nu sunt remunerați este un aspect care trebuie luat în calcul pentru că volumul de activități este mare și afectează altele, fie iau din timpul liber, chiar și din alte activități.” (Interviu cu directorul)

Probleme tehnice frecvente ale platformei SIIIR și ale modulului MATE, utilizate pentru monitorizare și evaluare.

Diferite schimbări comunicate școlilor pe parcursul implementării proiectelor (de exemplu, modificări aduse documentelor de raportare) sau neclaritatea unor informații ce țin de implementarea proiectului.

Raportul integral de evaluare a progresului Programului Național privind Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) Runda 1:

Personalul din școli nu este plătit pentru implementarea proiectelor, în schimb, 356 de persoane din inspectoratele școlare au fost plătite

În prezent, echipa de management de proiect din cadrul școlilor nu este plătită, după cum a semnalat Edupedu.ro încă din luna martie 2022.

Plata profesorilor și personalului din școli implicați în proiecte cu fonduri europene și salarii mai mari pentru directori au fost cerute prin două petiții cu sute de semnături în câteva zile, în februarie 2023, însă au rămas fără răspuns.

Deși un cadru didactic poate fi numit coordonator pentru proiecte educaționale europene de către director, în școlile cu mai mult de 3 proiecte ale UE, conform regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, ROFUIP 2024, nu este specificat dacă profesorul responsabil pentru aceste proiecte educaționale va fi remunerat suplimentar. 

Reducerea normei didactice cu 1-2 ore pe săptămână pentru profesorii implicați în coordonarea proiectelor europene era prevăzută în proiectul privind mobilitatea personalului didactic din 2024, însă a fost eliminată din versiunea finală.

În contrast, în noiembrie 2023, în jur de 300 de inspectori școlari și angajați ai inspectoratelor primeau bani pentru că sunt implicați gestionarea investițiilor și/sau reformelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după cum a scris pressone.ro. 

În aprilie 2025, la solicitarea Edupedu.ro, ministerul Educației și Cercetării a precizat că 356 de persoane din inspectoratele școlare au fost plătite, iar sumele au avut următoarele cuantumuri: 9.469.687 lei – 2023, respectiv 13.422.581 lei – 2024. În anul 2022 nu au fost efectuate plăți.

Inspectoratele școlare județene desemnează, în funcție de volumul și complexitatea activităților realizate la nivelul beneficiarilor, persoanele implicate în implementarea investițiilor finanțate prin SG – PNRAS, în limita a maximum 10 posturi, cu modificarea corespunzătoare a fișei postului, după cum urmează:

a) până la 50 de contracte de finanțare – maximum 7 posturi;

b)între 51 și 80 de contracte de finanțare – maximum 8 posturi;

c) între 81 și 100 de contracte de finanțare – maximum 9 posturi;

d) peste 100 de contracte de finanțare – maximum 10 posturi.

În cadrul apelurilor Schemei de Granturi PNRAS, inspectoratele școlare au contractat până în prezent un număr de 2.234 de proiecte, precizează ministerul.

Situația personalului implicat în gestionarea investițiilor PNRR pentru fiecare inspectorat școlar județean, transmisă de minister

NR. CRT.ISJNr. posturi ISJNr. membri in echipa1ALBA772ARAD893ARGES774BACAU8115BIHOR996BISTRITA-NASAUD777BOTOSANI8148BRAILA779BRASOV8810BUZAU8811CALARASI7712CARAS-SEVERIN71213CLUJ8814CONSTANTA8715COVASNA7716DAMBOVITA8817DOLJ81018GALATI8819GIURGIU8720GORJ7721HARGHITA7822HUNEDOARA7723IALOMITA7724IASI91925ILFOV71426MARAMURES8827MEHEDINTI7728MURES8729NEAMT7730OLT7631PRAHOVA8832SALAJ7933SATU MARE7734SIBIU81035SUCEAVA7736TELEORMAN8837TIMIS8738TULCEA7739VASLUI81340VALCEA7741VRANCEA7842ISMB77

Cum ar trebui să ajute școlile cu proiecte PNRAS personalul din inspectorate

Atribuțiile personalul din inspectoratele școlare, conform ministerului: 

gestionarea contractelor de finanțare (întocmire, verificare, avizare acte adiționale și notificări, precum și acorduri de reziliere), 

întocmirea centralizatoarelor rapoartelor tehnice și financiare pentru fiecare unitate beneficiară (verificarea activităților, verificarea indicatorilor, verificarea plăților),

verificarea achizițiilor, 

solicitările de deschideri credite bugetare. 

Totodată, personalul din cadrul inspectoratelor școlare sprijină unitățile de învățământ beneficiare prin consultanță și help-desk permanent.

În realitate, în raportul Băncii Mondiale se constată lipsa de sprijin din partea inspectoratelor Școlare și Ministerului Educației:

Sprijin insuficient și lipsă de răspuns prompt:

Școlile au raportat constant nevoia unui sprijin adecvat și prompt din partea inspectoratelor și ministerului. Lipsa clarificărilor imediate privind gestionarea financiară și procedurile administrative a cauzat întârzieri în implementarea proiectelor.

„Execuția bugetară a fost întârziată având în vedere că echipele de implementare din unele școli au așteptat clarificări de la ISJ sau de la ME.”

Întârzieri în distribuirea fondurilor:

Întârzierea transferurilor de fonduri către școli a afectat grav relațiile contractuale cu furnizorii și derularea activităților planificate.

Comunicare ineficientă și modificări frecvente:

Inspectoratele și ministerul au introdus modificări în cerințele de raportare și în documentația necesară fără o comunicare clară și promptă, generând confuzie și întârzieri în implementare.

Recomandări specifice ale Băncii Mondiale pentru Inspectorate și Minister:

Sprijin constant pentru școli:

Organizarea unor întâlniri lunare online și vizite periodice în teren pentru identificarea și rezolvarea rapidă a problemelor întâmpinate.

Accelerarea distribuției fondurilor:

Distribuirea periodică accelerată a fondurilor către școli și întărirea monitorizării financiare pentru a evita întârzierile și problemele de implementare.

Sesiuni regionale de informare:

Organizarea sesiunilor regionale dedicate beneficiarilor PNRAS, pentru a răspunde personalizat întrebărilor și pentru a sprijini aplicarea eficientă a mecanismului MATE.

Formarea personalului ISJ și al ministerului în comunicare:

Dezvoltarea strategiilor de comunicare eficiente la nivel comunitar și instituțional, asigurând o transparență sporită și decizii informate la toate nivelurile.

Execuția bugetară: 144 de școli nu au cheltuit niciun ban 

Școlile beneficiare de finanțare prin SG PNRAS, până la sfârșitul anului calendaristic 2024, au executat jumătate din fondurile alocate în contractele de grant, conform raportului. 

Acest lucru impune, în anul 2025, accelerarea atât a distribuirii, cât și a cheltuirii fondurilor, inclusiv pregătirea pentru extinderea perioadei de implementare a proiectelor până în iunie 2026, se precizează în raport. 

Astfel, conform datelor raportate în execuțiile bugetare, școlile din PNRAS runda 1 au cheltuit în medie peste 50% din fondurile alocate până la sfârșitul anului 2024. 

826 de școli au executat peste 50% din bugetul proiectului, 

583 de școli au cheltuit sub 50%, 

10% din scoli (144 de școli) nu au raportat cheltuieli. 

Edupedu.ro a semnalat în 2024 dezastrul de la cheltuirea banilor europeni în școlile din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar PNRAS – doar 350 de milioane de lei într-un an și jumătate, adică 18% execuție bugetară din totalul sumei disponibile. 

Mai mult, în mandatele de ministru ale Ligiei Deca din cabinetele Ciucă și Ciolacu nu au fost semnate toate contractele din PNRAS II, deși apelul e încheiat din octombrie 2023.

Ministrul Daniel David spunea în februarie 2025 că se va ocupa de întocmirea unei analize a activității echipelor responsabile pentru implementarea și monitorizarea proiectelor finanțate prin PNRR, ca răspuns la întrebarea ce au făcut în termeni de performanță echipele plătite din inspectoratele școlare pentru a implementa și monitoriza implemenatarea proiectelor din PNRR. În plus, demnitarul a spus și că dorește suplimentarea numărului persoanelor implicate în acest proces, la nivelul Ministerului, pentru a accelera finalizarea acestor proiecte până în vara lui 2026.

Amânările și întârzierile din PNRAS

Pe 30 aprilie 2025 ar fi trebuit să fie ultima zi în care 379 de școli puteau depune proiecte pentru reducerea abandonului școlar, conform Ghidului Solicitantului, însă ministerul Educației și Cercetării nici nu a lansat apelul, deși consultarea publică e încheiată de pe 15 martie.

Pe 27 februarie, ministerul a publicat lista celor 379 de școli care pot primi maximum 300.000 de euro, pentru reducerea abandonului școlar, în apelul PNRAS Runda a II-a (seria a 4-a) și a pus în consultare publică Ghidul solicitantului.

În acest apel, școlile pot primi câte 300.000 de euro pentru reducerea abandonului școlar. Se finanțează masa la școală, excursii, burse, terapie psihologică și logopedică pentru elevi, dar și activități pentru părinți și comunitate.

Este doar o amânare din zecile de amânări de termene ale Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), finanțat cu 500 de milioane de euro. 

Amânările de termene și întârzierile în semnarea contractelor pun în pericol programul de reducere a abandonului școlar PNRAS, a cărui implementare trebuie finalizată până la 30 iunie 2026, potrivit unei analize Edupedu.ro din 2024.

Astfel, runda a doua PNRAS II a fost în consultare publică 2 luni, din martie până în mai 2023, apoi termenul pentru depunerea proiectelor a fost prelungit, apelul a fost relansat și lista cu școlile care primesc pentru combaterea abandonului școlar nu a fost publicată în termenul stabilit de Ministerul Educației.

În ceea ce privește formarea personalului din școli, ministerul Educației a anunțat organizarea de sesiuni de informare și sprijin pentru a ajuta școlile să aplice doar pentru PNRAS I, în 2022. 

Sorin Decă, secretar adjunct cu atribuții gestionarea absorbției fondurilor PNRR, a anunțat că există sesiuni de formare pentru implementarea proiectelor, într-o conferință de presă pe 25 martie 2024.  

Edupedu.ro a solicitat in aprilie 2024 programul și conținutul sesiunilor de formare pentru profesori și directori de școli, însă nu a primit niciun răspuns.

Situația școlilor din PNRAS

Schema de granturi PNRASLansare apelUnități de învățământ eligibileUnități de învățământ beneficiareRezilieriSemnarea contractelorTermen de finalizareRunda 1martie 20223235140938septembrie 2022septembrie 2025Runda 2mai 20236510mai 2024iunie 2026Runda 2 Seria 2noiembrie 2023851august 2024septembrie 2026Runda 2 – Școli Micinoiembrie 20231450iulie 2024septembrie 2026Runda 2 Seria 3iunie 2024890noiembrie 2024septembrie 2026TOTAL237939Total proiecte aflate în implementare 2340

Sursa date: Ghidul solicitantului

Despre PNRAS

Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1309/2021, este o intervenție sistemică implementată de Ministerul Educației (ME) ca o schemă de granturi competitive (SG PNRAS) finanțate din PNRR cu 500 de milioane de euro cu scopul de a combate părăsirea timpurie a școlii și abandonul școlar.

PNRAS urmărește atingerea următoarelor obiective generale: a)  diminuarea riscului de abandon școlar în cel puțin 25% din unitățile de învățământ participante la program în perioada 2021- 2026, cu încadrarea unității de învățământ într-o categorie de risc mai mic; b)  îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial; c)  creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior. 

Obiectivul final este reducerea părăsirii timpurii a școlii. Investiția se va realiza cu urmărirea următoarelor etape:

alocarea de granturi de maximum 3 ani în 2 loturi pe parcursul anilor 2022 și 2023 unui număr minim de 2 500 de școli. Alocarea se va baza pe o listă restrânsă a instituțiilor cu risc de abandon școlar întocmită de Ministerul Educației.

monitorizarea implementării prin intermediul a două obiective finale care prevăd o reducere de 25 % la nivel național a școlilor cu prioritate ridicată pe baza indicelui compozit de vulnerabilitate privind părăsirea timpurie a școlii la sfârșitul granturilor de maximum 3 ani (30 iunie 2026) și digitalizarea a 2 500 de școli incluse în programul privind abandonul școlar (31 decembrie 2023). Lista unităților școlare eligibile pentru finanțare în cadrul acestei runde va fi aprobata prin ordin al ministrului educației și publicată pe site-ul ME. 

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026. 

Cronologia și cifrele Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS)

30.12.2021 – Cifrele inițiale ale programului, anunțate de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, la conferința de presă de la finalul ședinței de Guvern în care s-a aprobat Hotărârea de Guvern privind PNRAS:

PNRAS runda I

21.02.2022 –  Apel în consultare publică

02.03.2022 – Apel lansat 

543 de milioane de euro disponibili pentru întreg programul PNRAS,

500 de milioane de euro – alocarea financiară maximă pentru PNRAS runda a I,

maxim 200.000 de euro pentru un proiect.

18.04.2022 – 1415 de școli finanțate

PNRAS runda a II-a

21.03.2023 – Apel în consultare publică

15.05.2023 – Apel lansat 

1203 școli eligibile,

265 de milioane de euro – alocarea financiară maximă pentru PNRAS runda a II-a,

maxim 300.000 de euro pentru un proiect.

26.10.2023 – 653 de școli finanțate

PNRAS runda a II-a (seria a II-a)

28.09.2023 – Apel în consultare publică

29.11.2023 – Apel lansat 

475 de școli eligibile,

26.04.2024 – 85 de școli admise pentru finanțare

PNRAS runda a II-a (seria a 3-a)

25.04.2024 Apel în consultare publică

26.06.2024 – Apel lansat

24.10.2024 – 90 de școli admise pentru finanțare

PNRAS runda a II-a (seria a 4-a)

27.02.2025 – Apel în consultare publică

A Comissão de Defesa do Consumidor da Câmara Municipal de Campos, presidida pelo vereador Tadeu Tô Contigo!,  está comemorando os 23 anos do Código de Defesa do Consumidor. Para celebrar a data nesta quarta-feira (11/09) foram realizados, na Praça São…