New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/compostul-o-sursa-de-caldura-ingrasamant-si-venit-absolut-sigura/

Compostul – o sursa de caldura, ingrasamant si venit absolut sigura

  Ce este si in ce consta?

Compostarea reprezinta un ansamblu de procese biologice de descompunere a deseurilor organice, cu ajutorul microorganismelor (fungilor, bacteriilor, drojdii) si insectelor, in prezenta oxigenului (aerob) si in conditii optime de umiditate si caldura.

Compostarea constituie o metoda necostisitoare de obtinere a unui material organic superior asemanator humusului, care poate fi folosit in gradina pentru a imbunatati structura solului, pentru a mentine nivelul de umiditate si cel al pH-ului la un nivel optim. Humusul (compostul) rezultat in urma procesului de compostare, va contine toate elementele nutritive necesare hranirii plantelor din gradina, incluzand NPK (N – Azot, P – Fosfor si K – Potasiu), contribuind astfel esential la imbunatatirea solurilor de orice fel inclusiv a celor cu pH la valori extreme (foarte acide sau foarte alcaline).

Surse de materii prime

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt reprezentate de deseurile organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene,  cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton. Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. Din pacate insa, majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse, poluand mediul inconjurator.

O etapă importantă în atingerea obiectivelor de mediu este gestionarea eficientă a deșeurilor biodegradabile. Daca în exercițiul 2007-2013 s-au pus bazele colectării selective și a reformării depozitelor neconforme de deșeuri, perioada actuală deschide calea implementării de proiecte care urmăresc reducerea emisiilor de noxe, a volumului de deșeuri depozitate și care responsabilizează și mai mult populația.

  Observatie: daca nu aveti bani sau nu doriti sa faceti o instalatie domestica de biogaz atunci puteti sa produceti mult mai ieftin compost. Compostul este o alta sursa de venit sigur atata timp cat sunt respectate toate etapele de lucru.

O alternativa viabila biogazului este deci transformarea acestor deseuri organice in compost, care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol, evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. Compostul rezultat este asemenator humusului de padure, de culoare neagra. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada, la adapost de vant si cu un drenaj bun. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare, pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn, pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton), curatat in prealabil de vegetatie, pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame, bacterii, etc.

Observatie: Daca doriti sa produceti semi-industrial sau industrial compost, atunci e bine sa folositi betonul, caz in care inoocularea cu microorganisme si organisme se va face controlat, asigurand uniformitatea procesului.

Tehnica de lucru

1. Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor, crengi rupte, frunze uscate, iarba cosita, etc. Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult, pentru a accelera procesul de compostare.

2. Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. Poate fi gunoi de grajd, compost finit, pamant, sau o combinatie.

3. In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime, iar cele de gradina de doua treimi. Cu cat resturile adunate sunt mai variate, cu atat compostul rezultat va fi mai valoros, mai bogat in nutrienti.

Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia  microorganismelor.

Datorita activitatii microorganismelor, in timpul procesului de compostare, temperatura amestecului poate creste, fiind un aspect pozitiv. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile, cand temperatura de afara este inca scazuta. In cazul in care compostul devine prea uscat, este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor.

Observatie: In cazul unei situatii ideale temperatura si umiditatea sunt controlate cu senzori care raporteaza datele la o unitate de centralizare – computer.

Gramada de compost se poate si este bine sa fie acoperita cu o folie de plastic, care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva.

Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna).

  Principii de baza

Este important de stiut ce se poate composta si ce nu. In general pot fi compostate cam toate deseurile din gradina cum ar fi iarba taiata, frunzele uscate, buruienii (cele care nu au seminte mature), fructele stricate, mai putin materialele lemnoase (acestea putand fi adaugate numai dupa ce au fost macinate), hartie , s.a.m.d. Nu sunt acceptate oase,  produse lactate, sticla, pietre, carne, metal, plastic, etc. si in general, nici un material care nu se descompune in mai putin de un an.

Ce putem folosi si ce nu putem folosi in gramada de compost

“Deseuri verzi” “Deseuri brune” Deseuri care nu se pot composta! Au o descompunere rapida si ofera un aport important de nitrogen si umezeala. • Gunoi de grajd • Gunoi de la pasarile de curte • Gunoi de la iepuri • Buruieni anuale (care nu au ajuns in stadiul de producer a semintelor) • Buruieni perene (care nu au ajuns in stadiul de producer a semintelor) • Frunze de morcovi • Zat de cafea • Resturi de flori taiate • Coji de fructe • Coji de legume • Gazon taiat ( lasat 1-2 zile sa se vestejeasca) • Resturi verzi de la tunderea gardului viu • Frunze si plicuri de ceai Au o descompunere mai lenta si ofera un aport important de carbon si fibre. • Frunze uscate • Carton • Cartoane de oua • Coji de oua • Pungi de hartie • Coceni de porumb • Resturi lemnoase din taierea gardului viu, pomilor, etc. • Rumegus de lemn (netratat) Evitati sa puneti in compostor urmatoarele deseuri. • Oase • Buruieni cu seminte • Paine • Cioburi de sticla • Deseuri de la caini si pisici • Resturi de tigara • Hartie lucioasa, colorata • Folii de plastic • Resturi de lactate • Scutece de copii • Mancare pentru caini • Mancare pentru pisici • Ambalaje de carton pentru bauturi (tip Tetrapack) • Resturi de carne sau peste • Uleiuri de gatit • Pungi de plastic • Recipiente de plastic • Cenusa de carbune sau lemn

Exista doua moduri de realizare a procesului de compostare: – daca dispuneti de o gradina spatioasa si cantitatea de deseuri organice rezultate din gospodaria dvs. este ridicata, puteti utiliza mormanul de compost. Dimensiunile ideale ale mormanului de compost sun 1 m lungime, 1 m latime si 1 m inaltime (mormanele mai mici de compost, nu vor avea capacitatea de a mentine caldura degajata de procesul de descompunere). – in situatia in care spatiul din gradina este limitat, iar cantitatea de desuri organice este scazuta, puteti apela la ajutorul unui recipient special, dotat cu gauri si fante de aerisire, numit recipient de compostare (in magazinele specializate DIY se gasesc o varietate de recipienti de compostare, de diferite forme si dimensiuni sau se poate realiza unul si cu mijloace proprii).

Factorii care influenteaza procesul de compostare si care contribuie implicit la obtinerea unui compost de buna calitate si intr-o perioada optima de timp sunt: – apa – un continut insuficient de apa incetineste sau chiar blocheaza activitatea microorganismelor, respectiv a procesului de descompunere. Un continut prea ridicat de apa, va face ca microorganismele care au nevoie doar de putina apa si mult aer sa nu poata trai si va determina dezvoltarea in exces a microorganismelor anaerobe. In conditii de umezeala ridicata sau pe vreme ploioasa, gramada de compost trebuie acoperita cu folie de plastic, iar in caz de seceta trebuie udata. O descompunerea rapida a desurilor necesita un continut optim de apa in gramada de compost. Continul de apa al gramezii de compost trebuie sa se situeze intre 40-60%, ceea ce inseamna ca in momentul in care strangeti in pumn compostul, acesta trebuie sa va ofere senzatia de umezeala a unui burete stors de apa. Daca compostul este prea uscat, adaugati apa sau elemente „verzi”, daca este prea umed adugati elemente „brune” si amestecati bine. – aerul – este obligatoriu sa se mentina o aerisire corespunzatoare a gramezii de compost, pentru a asigura existenta unei activitati biologice aerobe. In cazul unei aerisiri insuficiente, a existentei unei porozitati scazute (prea multe deseuri “verzi”, umiditate prea ridicata, gramada de compost prea compactata) microorganismele anaerobe se vor dezvolta cu rapiditate, lucru care va determina aparitia de mirosuri neplacute, scaderea nivelului pH-ului si respectiv incetinirea procesului de compostare. Pentru imbunatatirea aerarii, compostul se poate amesteca o data sau de doua ori pe saptamana sau puteti adauga „elemente brune”. De asemenea pentru asigurarea unei bune aerisiri, lazile de depozitare a compostului trebuie sa aibe pereti care sa permita circulatia aerului si scurgerea apei in exces.

– temperatura – este un alt factor important in procesul de compostare si se afla in legatura directa cu gradul de umezeala si de aerare a compostului. Temperatura optima care favorizeaza biodegradarea este de 45°C. In anumite cazuri temperatura gramezii de compost poate depasi 60°C situatie in care multe bacterii vor fi distruse iar procesul de biodegradare va fi incetinit pana cand temperatura va scadea din nou (aeristi compostul sau stropiti cu apa). In perioadele racoroase sau ploioase, se recomanda acoperirea gramezii de compost cu folie de plastic pentru mentinerea caldurii, limitarea evaporarii si evitarea aparitiei excesului de apa.

Pentru obtinerea unui proces de compostare eficient, se recomanda ca raportul dintre carbon si azot continut de gramada de compost sa fie de 30:1. Daca raportul de carbon va fi mai mare materialele ar avea nevoie de mai mult timp pentru a se descompune. Inainte de adaugarea in gramada de compost, deseurile trebuie maruntite sau taiate in bucati marunte.

Atentie! Raportul de 30:1 reprezinta compozitia chimica a compostului si nu inseamna ca aveti nevoie de o cantitate de 30 de ori mai mare de reziduuri brune decat cele verzi. In general pentru a obtine un raport corect intre carbon si azot se adauga in compostor 2 parti de reziduuri verzi la 1 parte reziduuri brune.

Locatia potrivita pentru amplasarea gramezii de compost este un loc umbros, protejat de vant si cu un drenaj bun, pentru ca gramada sa ramana calda, aerisita si suficient de umeda. Cutia de compost trebuie asezata direct pe sol si niciodata pe suprafete betonate, soluri compactate sau pe alte suporturi care ar putea impiedica contactul direct intre sol si gramada de compost. Contactul direct al compostului cu solul este foarte important, pe de o parte pentru a facilita accesul micro-organismelor, ramelor sau viermilor responsabile cu descompunerea materiei, iar pe de alta parte pentru a facilita scurgerea in sol a apei in exces.

Dupa aproximativ sase luni, veti obtine un compost suficient de descompus, pentru a putea fi utilizat in gradina.

  Bio-activatorii

Pentru accelerarea proceselor de biodegradare sunt recomandati bioactivatorii in fapt produse complexe ce contin microorganisme nemodificate genetic, enzime, factori de crestere, microelemente si nutrienti capabili sa rezolve orice problema legata de tratarea substantelor organice si deseurilor. Sunt folositi pentru a obtine conversia substantelor organice poluante in biomasa si compusi netoxici prin procese biologice ce au loc in mod obisnuit in natura.

Modul de actiune al bioactivatorilor se bazeaza pe doua procese principale:

I. Consolidarea si dirijarea populatiilor de microorganisme existente catre degradarea poluantilor

II. Cresterea populatiilor de microorganisme ce actioneaza asupra moleculelor dificil de inlaturat

Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere, din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra.

Apoi intervine o etapa alta etapa extrem de importanta – ambalarea corespunzatoare a compostului in vederea pastrarii calitatilor  si, in final marketing-ul acestuia, etape la care echipa noastra va poate da o mana de ajutor.

  Avantaje

Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant:

furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor; eliberarea substantelor nutritive se face treptat, compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare;

imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune;

dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice, protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor;

reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi;

protejarea mediului inconjurator, evitand arderea;

este un ingrasamant care practic se obtine gratis;

protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme.

Compostul obtinut poate fi folosit ca ingrasamant natural pentru gradina de legume, pamant de flori.

  Dezavantaje

Nu exista

  Observatie importanta: Asa cum ati vazut citind acest material, daca procesul de compostare nu este contolat corespunzator, temperatura acestuia poate creste la 60°C. Acest lucru este deosebit de interesant intrucat putem impreuna realiza un “recuperator de caldura” cu care sa aveti continuu apa calda in casa si sa raciti totodata si masa de compost.

  si aici:

Bibliografie

1. e-gradinarii.ro

2. Ferma Vesela

3. amenajareagradinii.blogspot.com

Ce ziceti? Suna bine?

Daca da, atunci asteptam propunerile de colaborare, cererile de proiectare, implementare, si modernizare a unei astfel de idei de afacere.

De asemenea, gandurile, ideile si sfaturile dumneavoastra sunt importante pentru noi si le asteptam cu viu interes pe adresa noastra de e-mail:

[email protected]