10.04.2024

Raul la botezul lui Vlăduț - 15 mai 2016.

11 August 2015

“O canta poetii si-o iau in ras cinicii (desi, se stie, acestia sunt sensibili sub acoperire). Pentru ea s-au nascut expresii marete si asteptari exagerate, in numele ei s-au purtat razboaie si s-au scurtat vieti, pe ea o vor toti, chiar si aceia care sustin ca se simt bine-mersi si fara freamat de fluturi sub coaste. Pentru ca ma ocup de ceva vreme cu scrisul, si de cand ma stiu, cu traitul, i-am dedicat felii generoase din viata mea si pagini emfatice din scrierile mele. I-am cerut imposibilul, am cautat-o unde era clar ca n-o s-o gasesc, am acuzat-o de esecurile mele, i-am spus ca-i complicata, capricioasa, inselatoare. Odata, de trista ce eram, i-am strigat (i-am urlat, de fapt) ca nu exista. Dar nu ma adresam sentimentului corect. Dragostea care isi merita odele (desi, vai, cat de frumoase sunt poeziile triste!) e aia simpla de tot. E dragostea care nu-ti umbreste ziua si nu-ti agita somnul, in care nu-ti tremura inima decat de dor, in care nu simti, incontrolabil, nevoia de-a controla telefonul lui mobil, in care nu jumulesti margarete (”Ma iubeste, nu ma iubeste..”) de cate ori el nu e langa tine. Dragostea e atunci cand pleci sa-ti iei o fusta si-i iei lui un pulover. Cand va imbratisati, si timpul sta in loc. Cand te uiti cu el la un meci si el se uita cu tine la The Notebook. Cand tricoul pe care abia si l-a scos miroase irezistibil. Cand tacerile dintre voi nu dor. Cand vorbele voastre nu ranesc. Cand te dai toata, dar nu pierzi nici un pic din tine. Bine, bine, o sa-mi spuneti, dar de unde atata senin si perfectiune, dragostea este simpla si minunata n-are chiar nici un defect? Ba da, are. E rara.”