N-am văzut atâta cherestea de salcam într-un loc niciodata și experiența drumului din Ungaria mi-a rămas în minte, ca fiind atipică față de cea dintr-un gater sau un atelier de rășinoase din România. La noi nu se exploatează salcâm și nici nu găsești cherestea de salcam disponibilă ușor. Cu unul dintre cititori am ajuns odată în discuții și mi-a relatat că în zona Călărașilor ar fi lemn de salcâm de dimensiuni mari și cherestea disponibilă. Știu de asemenea că în Secuime sunt fabrici care lucrează mobilier de exterior, pentru terase și folosesc cherestea de salcam, care este cea mai recomandată pentru utilizare outdoor, însă exemplele se opresc aici și nu sunt cazuri cu utilitate largă, răspândită.
Dacă ați citit blogul lui Ruben Budau și despre ferma Barzani, sunteți în temă cu detaliile privitoare la cultura salcâmului și utilitatea lui. În zona mea nu găsești arbori cu grosimi mai mari de 10-15 cm, așa încât asocierea cu un gater pentru astfel de dimensiuni este improprie.
Pe de altă parte Ungaria și Câmpia Panoniei este un ținut relativ drept, cu pâmânt puțin așternut peste dunele de nisip din pusta ungurească. Salcâmul a fost automat considerat arborele minune care odată plantat a împiedicat deșertizarea și dus la fixarea solului pe suprafețe mari.
Și la noi, granița de vest a României, partea comună cu țara vecină, are suprafețe importante de plantații cu salcâm, unde apicultorii se duc pentru recolte din soliul cel mai apreciat de miere. Zona Horea de langă Sanislau este celebră în acest sens.
Pentru o aplicație aparte am căutat o firmă care exploatează salcâm și am găsit în Ungaria un atelier care produce cherestea de salcam și elemente doar din aceasta specie. Costul nu este scâzut, fiind la nivelul de 700 de EUR/mc de lemn, diferențiat pe sortimentul dorit. Am văzut acolo paleți uriași de pari, ascuțiți la un capăt, de lungimi și grosimi diferite, însă ceea ce m-a impresionat au fost buștenii de salcâm pe care îi prelucrau în gater. Aceștia aveau diametre de 30-40 de cm și lungimi de 4-5 m. Firma respectivă produce la cerere grinzi din salcâm, scândură, pari sau țăruși, cuburi de pavaje din lemn și șindrilă de salcâm. Producția este relativ mică și cererea uriașa, discuțiile preliminare au durat câteva luni și termenul agreeat a fost de 6 luni până la livrarea produselor de care avem nevoie.
Am primit cereri nenumărate de țăruși din stejar, însă cred că cei care se încumetă să fabrice astfel de repere, la comenzi de ordinul vagoanelor regretă decizia, după primii pași de derulare a comenzilor. Valorile sunt derizorii, refuz sa văd stejarul pe post de par sau țăruși, și prefer să ajungă mobila, cu o valoare mare, care să permită plata unor salarii de calificați.
Cherestea de salcam
Primesc comenzi multe din nordul Europei, din Peninsula Scandinava, ceea ce menține prețul ridicat la orice produs din cherestea de salcam. Este ca și cum ai cumpăra produse și ai concurenți ruși, cred că majoritatea cititorilor înțeleg asocierea. Unde-s ruși, chiar și în resorturile de vacanța, prețurile o iau razna și nu te poți pune să concurezi grandomania.
Pari si tarusi din salcam
Ca și concluzie, cred că această resursă, ușor regenerabilă, care se poate planta ieftin pe terenuri nepretabile agricol este insuficient apreciată și nu i se ghicește adevăratul potențial. Nu e tun, afacere de peste noapte cu statul din care să te îmbogățești rapid, este exploatarea responsabilă a unei resurse regenerabile. Dacă e protejat salcâmul rezistă și 500 de ani, neprotejat ”doar” o jumătate de veac. Analizez oportunitatea achiziției unor grinzi din lemn de salcâm pentru construcții din lemn. Durabilitatea lor mă face să cred că investiția merită luată în considerare.
Cu drag, de lemn frumos și tare.
Atelierul de cherestea de salcam din Ungaria N-am văzut atâta cherestea de salcam într-un loc niciodata și experiența drumului din Ungaria mi-a rămas în minte, ca fiind atipică față de cea dintr-un gater sau un atelier de rășinoase din România.
