#fortareata

Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat in „top 10 destinatii de basm

Castelul a fost ridicat in secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi intarituri, pe o stanca la picioarele careia curge paraul Zlasti. Este o constructie impunatoare, prevazuta cu turnuri, bastioane si un donjon. Acoperisurile sunt inalte si acoperite cu tigla policroma. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.

Cetatea a fost una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Ioan de Hunedoara. Constructia a cunoscut in timpul acestuia insemnate transformari, servind atat drept punct strategic intarit, cat si drept resedinta feudala. Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul – ultimul turn de aparare (turnul “Ne boisa” = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele lui Ioan de Capistrano, un vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta cateva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate si Sala Dietei, avand medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romaneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). In curtea castelului, alaturi de capela zidita tot in timpul lui Ioan de Hunedoara, se afla o fantana adanca de 30 de metri. Conform legendelor, aceasta fantana ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dar dupa 15 ani de truda, cand au terminat fantana, stapanii nu s-au tinut de cuvant. Se spunea ca inscriptia de pe zidul fantanii inseamna „Apa ai, inima n-ai”. In realitate, continutul descifrat de specialisti este Cel care a scris aceasta inscriptie este Hasan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica.

Accesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) pana in dreptul localitatii Santuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmand DJ 687 pana in orasul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Santuhalm urmand bulevardele Traian, Republicii si Libertatii. Geografic, monumentul este situat in centrul judetului Hunedoara, in partea sud-vestica a Municipiului Hunedoara, pe ultimele ramificatii estice ale muntilor Poiana Rusca.

GALERIE FOTO

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Tinutul Caliacra, in perioada interbelica, a fost un judet al Romaniei din Dobrogea de sud, judet ce cuprindea 4 regiuni: Balcic, Casim, Ezibei si Stejarul. Capitala tinutului se afla la Bazargic, oarsul Dobrich de astazi, in Bulgaria. Regiunea a fost anexata Romaniei ca rezultat al razboaielor Balcanice. Bulgaria a reintrat in posesia teritoriului intre anii 1916 si 1918 in urma Tratatului de la Bucuresti semnat in anul 1918, dar l-a pierdut din nou dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial prin Tratatul de la Neuilly. Dupa Reforma Administrativ Constitutionala din 1938, tinutul a fost inglobat impreuna cu judetul Constanta, Durostor si Ialomita in  “Tinutul Marii”. La data de 7 septembrie 1940, Caliacra impreuna cu tot sudul Dobrogei a fost restituit Bulgariei prin Tratatul de la Craiova.

Potrivit recensamantului romanesc din anul 1930 al judetului Caliacra, populatia

Kaliakra fortress

numara 166911 suflete din care: 42,4% bulgari, 23% turci, 22,6% romani, 3,8% gagauzi, 2,7% tatari, 1,4% tigani si 4,1% alte etnii (greci, evrei, armeni, circasieni). Clasificata dupa religie, populatia era impartita in 70,4% crestin ortodocsi, 28,2% islamici si 1,4% alte religii.

Capul Kaliakra, este o fasie de pamant lunga si ingusta din sudul Dobrogei localizata la 12 km de Kavarna si la 60 de km de Varna. Coasta este presarata cu stanci verticale ce ajung la o altitudine de 70 de metri deasupra marii.  Kaliakra constituie o rezervatie naturala unde se pot observa in voie delfinii si cormoranii. De asemena se mai pot gasi aici ramasitele unei cetati medievale si un mic golf (golful Balota) cu plaja la nord de stanci, ambele facand parte din rezervatie.

Numele de Kaliakra isi are origine greceasca, “καλός” – frumos si “άκρα” – fortareata. Se mai poate traduce si ca “fortareata frumoasa” sau “capul frumos”.

Intrarea in fortareata

Kaliakra a fost scena celei mai mari batalii navale din cadrul razboilui ruso-turc (1787 – 1792), la 11 august 1791.

Primul far a fost construit aici in anul 1866 de Compagnie des Phares de l’Empire Ottomane. Cel prezent a fost ridicat in 1901 pe fundatie de piatra. La ora actuala farul se afla la o innaltime de 68 de metri deasupra marii si emite un semnal de avertizare la fiecare 5 secunde. De asemenea, langa far mai exista un radar modern pentru navigatie si un semnalizator acustic pentru ceata.

Incepand din 2009 s-au construit foarte multe eoliene ce pot fi vazute de-a lungul drumului de la Kavarna la Cap Kaliakra. De asemenea, in zona s-au mai construit 3 terenuri de golf de talie internationala, designul apartinand renumitilor jucatori si campioni Gary Player si Ian Woosnam.

Probabil cea mai populara legenda a locului este cea despre cele 40 de fecioare care

Cap Kaliakra

si-au legat pletele impreuna si s-au aruncat de pe stanci in Marea Neagra preferand moartea decat sa cada in mainile otomanilor. Un monument a fost ridicat in cinstea acestei legende chiar la intrarea in fosta cetate. Acest monument se mai cheama si Poarta celor 40 de fecioare.

Ca traseu de urmat pentru vizitarea capului Kaliakra sunt mai multe variante disponibile. Cel mai apropiat oras mare din Romania este Constanta. Distanta rutiera din Constanta pana la capul Kaliakra este de aproximativ 112 km cu trecerea frontierei pe la Vama Veche. Cu plecare din Constanta, poate fi considerat un obiectiv turistic ce poate fi vizitat intr-o singura zi, cu pranzul la restaurantul de langa muzeul Kaliakra.

Ruinele cetatii

Cu plecare din Bucuresti recomand varianta Bucuresti – Giurgiu – Silistra – Dobrich – Kavarna – Cap Kaliakra, aproximativ 290 de km, timp de parcurs 5 ore cu tot cu formalitatile vamale. Pentru cei care doresc sa viziteze Cap Kaliakra pe perioada sejurului in Bulgaria se merge pe relatia Varna – Albena – Balchik – Kavarna – Cap Kaliakra.

Soselele sunt ceva mai inguste decat in Romania, dar se poate merge destul de lejer. Traficul nu este foarte aglomerat, dar, odata ajunsi aici cu siguranta toate impedimentele provocate de drum dispar in fata peisajului ce-l ofera stancile ce se ridica amenintator din apa. Ca peisaj, Capul Kaliakra, se poate spune ca rivalizeaza cu fiordurile norvegiene.

GALERIE FOTO

#gallery-0-5 { margin: auto; } #gallery-0-5 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-5 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-5 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Ruinele cetatii

Cap Kaliakra

Intrarea in fortareata

Kaliakra fortress

Amplasare

Eoliene pe platoul capului

Vedere de la Cap Kaliakra

Vedere de la Cap Kaliakra

Vedere de la Cap Kaliakra

Vedere de la Cap Kaliakra

Vedere de la Cap Kaliakra

Vedere de la Cap Kaliakra

Vedere de la Cap Kaliakra

Vedere de la Cap Kaliakra

Vedere de la Cap Kaliakra

Vedere de la Cap Kaliakra

Vedere de la Cap Kaliakra

In anul 1612 cetatea a fost ocupata de Gabriel Bathory, principele Transilvaniei. A fost singura data cand cetatea Rasnov s-a predat. In martie 1612, Gabriel Bathory, dusman al sasilor, in incercarea de a restrange libertatile comunitatii saxone transilvanene, au organizat o campanie militara in Tara Barsei. Cetatea Rasnov era aparata de locuitorii din Rasnov , Ghimbav, Cristian si un detasament de ostasi romani, care facusera parte din armata domnitorului muntean Radu Serban. Desi tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decat mici stricaciuni zidurilor cetatii, asediul a devenit deosebit de eficient dupa ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estica, blocand accesul aparatorilor cetatii la izvorul tainuit de unde se aprovizionau cu apa.

Pe 3 aprilie 1612, dupa negocieri cu principele, fruntasii comunitatii rasnovene au predat

Straduta din Cetatea Rasnov

cetatea, cu conditia ca vechile privilegii ale rasnovenilor sa fie respectate, iar in cetate sa nu fie instalata nici o garnizoana straina. Insa a doua zi dupa predare, Gabriel Bathory a alungat locuitorii din cetate si a instalat o garnizoana formata din ostasii sai. In vara anului 1612, rasnovenii , ajutati de brasoveni, au incercat de doua ori sa recucereasca cetatea, dar fara success. Rasnovul a reluat stapanirea cetatii in iunie 1613, in urma unei intelegeri cu Gabriel Bathory prin care sasii plateau acestuia o rascumparare in valoare de 3.000 florini pentru predarea cetatilor Rasnov si Bran.

Luptele din 1612 au dovedit necesitatea saparii unei fantani in cetate, situata in centrul fortificatiei avand o adancime de 98 m, sapata direct in stanca. Fantana cetatii a fost sapata in perioada 1623 -1640. Desi exista legenda saparii fantanii de catre doi prizonieri turci, carora li s-a promis eliberarea la terminarea lucraii, fantana a fost amenajata de catre mesteri sasi tocmiti de primaria Rasnov.

Perioada 1658-1661, campania trupelor turcesti, insotite de armata lui Constantin Brancoveanu din 1960, rascoala “curutilor”, au marcat pentru rasnoveni o cronica neagra in care scenariul era acelasi: refugierea in cetate si apoi refacerea asezarii. Mai mult, in anul

Cetatea Rasnov

1718, Rasnovul a fost afectat de o puternica epidemie de ciuma. Au murit, conform listelor magistratului brasovean, 1.161 persoane. Rasnovul a fost depasit doar de Brasov ( 4.509), Prejmer ( 1.871) si Sacele (2.961). In acelasi an, un incendiu a distrus intregul oras si a ajuns pana la cetate, distrugand case din curtea interioara si capela. Dupa reparare, cetatea a mai fost folosita in secolul al XVIII – lea, dar in 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri.

Ultima “pagina de arme“ a cetatii Rasnov avut loc in timpul revolutiei din 1848 -1849. Deoarece localitatea a fost strabatuta de armatele revolutionarilor maghiari, dar si de trupele imperiale austriece si tariste, rasnovenii au preferat sa se refugieze cu avutul lor in spatele zidurilor cetatii. In aceasta perioada, curtea exterioara a fost folosita si ca loc de instruire al garzilor nationale sasesti. Prima victima saseasca a revolutiei din 1848 a fost un “militioner” din Rasnov, pe Olt, in luptele cu secuii. In a doua jumatate a secolului al XIX – lea, cetatea a fost parasita si a ajuns in paragina. In cetate era tinut doar un singur paznic care trebuia sa anunte prin batai de clopot izbucnirea incendiilor.

In prezent, turistii mai pot vizita in interiorul cetatii si muzeul de arta feudal, in care sunt

Cetatea Rasnov

expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epoca, stampe, armuri, porturi specifice secolului, diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. In muzeu mai sunt expuse si cateva obiecte neobisnuite secolului nostru, si anume, o masca de tortura si un jug care folosea la transportarea prizonierilor.

In casele ocupate de vechii locuitorii ai Rasnovului, cu secole in urma, s-au amenajat buticuri de unde turistii pot achizitiona diferite suveniruri, pietre semi-pretioase, obiecte de arta, carti in care sunt prezentate istoria si traditia locului, etc. In centrul cetatii a mai fost amenajat si un bar-terasa, unde turistii se pot odihni dupa lunga plimbare printre ruine. Trebuie sa amintim si de tirul cu arc, unde doritorii isi pot exersa priceperea si precizia.

Cetatea Rasnov

Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului “Nemuritorii” – (1974) in regia lui Sergiu Nicolaescu, “Dacii”, “Mihai Viteazul”, sau “Columna”, orasul castigandu-si astfel titlul de cetate a filmului istoric romanesc. In 2002, zona Rasnovului ajungea celebra dupa ce regizorii americani au ales sa filmeze pelicula „Cold Mountain”, in care protagonisti au fost Jude Law si Nicole Kidman si care a fost premiata chiar cu un Oscar. O parte dintre scene au fost trase si la cetatea taraneasca.

Peste 60 de filme, un targ de carte, sau diferite concerte sunt doar cateva dintre tentatiile Festivalului de Film Istoric de la Rasnov.

In iulie 2001, aici a fost descoperit un tezaur care a zacut ascuns mai bine de 400 de ani langa unul dintre turnurile de piatra de la intrarea in cetate. Comoara consta in cutite, catarame, inele pentru harnasamente, varfuri de sageti si de arbaleta, piese de uz comun, un compas, un varf de burghiu, piese de la sobe din ceramica, un ac de par sau de palarie din argint aurit cu montura de piatra semipretioasa. Pe langa acestea, au mai fost gasite si trei cani din cositor de dimensiuni diferite, decorate, una purtand chiar marca de proprietar, avand inscris pe capac anul 1600. In ladita de lemn in care erau aceste cani se mai aflau 416 monede de argint batute in perioada 1509 – 1610 de emitentii din zona Principatului Transilvaniei.

GALERIE FOTO

#gallery-0-5 { margin: auto; } #gallery-0-5 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-5 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-5 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Cetatea Rasnov in Harta Iosefina a Transilvaniei

Straduta din Cetatea Rasnov

Cetatea Rasnov

Cetatea Rasnov

Cetatea Rasnov

Cetatea Rasnov

Cetatea Rasnov

Muzeul Rasnov

Vedere asupra orasului din cetate

Cetatea Rasnov

Cetatea Rasnov

Fantana cetatii