#experti

→ Vybavujete si jméno a sháníte kontakt? Zkuste zadat jméno, obor, téma nebo pracoviště a databáze vám ukáže seznam relevantních expertů. Ušetří vám čas a usnadní spojení s těmi, kteří vám mohou poskytnout potřebnou expertízu. Vyzkoušejte si databázi NAJDI EXPERTA →. Continue reading Hledáte odborníka z oblasti společenských věd?

O delegație de experți ai Organizației Mondiale a Sănătății vor veni în România

O delegație de experți ai Organizației Mondiale a Sănătății vor veni în România pentru a da o mână de ajutor autorităților în lupta cu valul 4 al pandemiei. Dr Dorit Nitzan, director de urgență la Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății,a subliniat faptul că Romania este o tara cu care OMS-ul are relatii foarte bune, iar faptul ca romanii nu se vaccineaza e „dureroasa”.…

O delegație de experți ai Organizației Mondiale a Sănătății vor veni în România

O delegație de experți ai Organizației Mondiale a Sănătății vor veni în România pentru a da o mână de ajutor autorităților în lupta cu valul 4 al pandemiei. Dr Dorit Nitzan, director de urgență la Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății,a subliniat faptul că Romania este o tara cu care OMS-ul are relatii foarte bune, iar faptul ca romanii nu se vaccineaza e „dureroasa”.…

Dovedit științific.De ce să mănânci doar covrigi proaspeţi

Dovedit științific.De ce să mănânci doar covrigi proaspeţi

Dovedit științific.De ce să mănânci doar covrigi proaspeţi

Îţi este foame, eşti pe fugă şi nu ştii ce să mănânci rapid şi să te saturi? Evită gogoşile, merdenelele şi pateurile şi alege, în schimb, un covrig. Este mult mai sănătos şi are incomparabil mai puţine calorii decât celelalte produse fast-food. Covrig inseamna paine, adica…

Un articol nou a fost publicat pe http://www.glumazilei.tk/noi-informatii-ii-determina-pe-experti-sa-se-intrebe-daca-stramosii-oamenilor-nu-erau-vegetarieni/

Noi INFORMATII ii determina pe EXPERTI sa se intrebe daca STRAMOSII oamenilor nu erau VEGETARIENI

Daca vrei sa adopti o dieta vegana/vegetariana, stiinta moderna contemporana arata ca este complet naturala si ca organismul uman este perfect construit ca sa faca fata acestui tip de regim alimentar. De fapt, sunt multe dovezi care arata chiar ca o dieta vegana/vegetariana (daca este facuta in mod corect) poate avea nenumarate beneficii pentru sanatate.

“Studiile confirma beneficiile unui regim alimentar fara carne. In ziua de azi un regim pe baza de plante este considerat nu numai unul complet din punct de vedere nutritional, dar si unul care reduce riscul de boli cronice.” – Scoala Medicala Harvard

Teoria evolutionista sau cu cea creationista nu au nicio relevanta pentru acest articol.

Sunt inca multe lucruri pe care nu le intelegem si relatia dintre om si ceea ce consideram „stramosul omului” nu este suficient de solida incat sa fie considerata adevarul absolut. Evolutia este reala si poate fi observata pretutindeni in natura, insa relatia din natura si om este inca un mister.

Nu este niciun secret ca oamenii se pot lipsi de carne pentru a supravietui si a duce o viata sanatoasa. De altfel, sunt multe studii care sugereaza in prezent ca dieta vegetariana este chiar mai sanatoasa in comparatie cu dieta pe baza de carne, cunoscuta si sub denumirea de „dieta Paleo”. Chiar daca accepti acest lucru sau nu, adevarul este ca nu ai nevoie de carne pentru a duce o viata sanatoasa si a avea parte de toti nutrientii necesari.

Dieta Paleo, supranumita si „dieta omului cavernelor”, „dieta Epocii de Piatra” sau “dieta vanatorului-culegator” se bazeaza pe ideea ca daca stramosii nostri care au trait in era Paleoliticului – o perioada care a durat aproximativ 2,5 milioane de ani si s-a incheiat cu circa 10.000 de ani in urma – au avut-o, atunci si noi ar trebui sa facem la fel.

Cei care sprijina aceasta dieta – si cei care isi justifica, aratand cu degetul spre stramosii nostri, consumul de carne – nu inteleg ca oamenii de stiinta si cercetatorii nu au reusit sa stabileasca fara umbra de indoiala ceea ce stramosii nostri mancau si cu ce frecventa.

Ideea ca stramosii nostri se hraneau exclusiv cu carne este falsa, dar si un bun exemplu despre cat de multi oameni pot imbratisa o teorie sau un sistem de convingeri ca fiind corect, cand exista multe dovezi care demonstreaza contrariul.

Cele mai multe dintre alimentele consumate de primate sunt de origine vegetala, nu animala si sunt studii care sugereaza ca acest lucru s-a mentinut de multa vreme. Stramosii nostri cu siguranta nu erau niste oameni ai pesterii consumatori de carne asa cum deseori sunt descrisi, sau chiar daca mancau carne, nu inseamna ca suntem programati genetic sa facem si noi la fel:

“Este greu de comentat care este „cea mai buna dieta” a omului modern pentru ca au tot fost si sunt in continuare atat de multe diete, toate bune, adoptate de speciile noastre. Daca populatia de vanatori-culegatori isi obtinea energia alimentara din grasimi si proteine animale nu inseamna ca aceasta dieta este ideala pentru omul modern, nici nu implica faptul ca omul modern are vreo adaptare genetica la acest tip de dieta.”  – Katherine Milton, antropolog la Universitatea din California, Berkeley

Exista in prezent o serie de lucrari stiintifice, publicate in reviste de profil recenzate de experti, care au analizat dietele mai multor specii de hominizi stravechi examinand dintii fosilizati ai acestora. Rezultatele acestor lucrari de cercetare arata ca stramosii oamenilor au consumat mult mai multe produse de origine vegetala decat se presupunea anterior.

Un astfel de studiu, de exemplu, a analizat dieta neandertalienilor (care sunt foarte apropiati de oameni), o specie care a disparut cu 20.000 si 24.000 de ani in urma. Pana acum cativa ani se credea ca dieta acestora era constituita in principal din carne, insa totul s-a schimbat cand un volum mare (si in continua crestere) de dovezi au aratat ca alimentatia acestora continea si o mare varietate de plante. cercetatorii au adus si dovezi ce arata ca aceste plante erau folosite inclusiv in scopuri medicinale.  

O alta echipa de cercetatori a publicat un studiu in „Revista Americana de Antropologie Fizica” in care se mentiona:

“Ceea ce sugeram este ca proteinele animale ar fi mai putin importante in general si ca acest lucru este adevarat in special in cazul agricultorilor din Neolitic. Acest lucru inseamna ca exista un echilibru mai mare intre proteinele de origine animala si cele de origine vegetala in alimentatia lor, care sugereaza o strategie de supravietuire mixta.” 

Articol in „Scientific American”

Un articol scris de Rob Dunn pentru „Scientific American”, intitulat ” Stramosii omului erau aproape in intregime vegetarieni” trateaza in detaliu acest subiect, dintr-o perspectiva evolutionara, punand cap la cap multiple exemple si indicii care ar arata ca intestinele umane au evoluat in sensul in care pot face mai bine fata unei diete vegetariene, care sa contina doar ocazional carne.

“Ce mananca alte primate, care au intestinele similare cu ale noastre? Alimentatia maimutelor si primatelor (cu exceptia celor care consuma exclusiv frunze) este compusa din fructe, nuci, frunze, insecte si cateodata o pasare sau o soparla.

Majoritatea primatelor au capacitatea de a consuma fructe cu zaharuri, au capacitatea de a manca frunze si au si capacitatea de a consuma carne. Insa carnea este consumata foarte rar sau chiar deloc. Sigur, cimpanzeii isi mai ucid si devoreaza puii, insa proportia de carne din alimentatia unui cimpanzeu obisnuit este mica. Iar cimpanzeii mananca mai multa carne de mamifer decat orice alta specie de maimuta sau primata. Majoritatea alimentelor consumate de primatele din ziua de azi – si acest lucru este valabil pentru ultimii treizeci de milioane de ani – sunt de origine vegetala, nu animala.

Plantele sunt ceea ce mancau stramosii nostri primitivi; au facut parte din alimentatia paleo in mare parte din cei treizeci de milioane de ani in care corpul uman si, in special, intestinele, au evoluat. Cu alte cuvinte, exista putine dovezi ca intestinele noastre sunt deosebit de speciale, iar menirea principala a intestinelor primatelor este de a digera bucati de plante. Avem sisteme imunitare speciale, creiere speciale, chiar si maini speciale, insa intestinele sunt obisnuite si pe parcursul a zeci de milioane de ani aceste intestine obisnuite au primit fructe, frunze si, cateodata, au fost rasfatate cu cate o pasare colibri cruda.” 

Si continua cu dovezi ca organismul uman nu a fost construit sa consume carne, ci mai degraba a evoluat si s-a dezvoltat pentru a digera si a consuma carne. Este ca si in cazul laptelui, ceea ce explica de ce majoritatea oamenilor au intoleranta la lactoza.

Toate celelalte specii sunt intarcate si nu mai consuma lapte pentru tot restul vietii si din acest motiv nu au enzima necesara in corp pentru descompunerea zaharului din lapte. Insa de-a lungul evolutiei umane, unii oameni au suferit o mutatie a genei LTC, gena lactaza, aceasta mutatie permitand oamenilor sa proceseze lactoza si la varsta adulta. Faptul ca 65 – 75 % din populatia globului nu poate procesa corect laptele este o dovada suficienta a faptului ca acest lucru nu este unul natural pentru corpul uman.

Scurt istoric alimentar al stramosilor si „rudelor” omului

“O lunga perioada de timp, primatele au ramas fidele vechiului meniu – frunze si fructe – si cu 3.5 milioane de ani in urma au inceput sa exploreze noi posibilitati alimentare – ierburi tropicale si rogoz – pe care rumegatoarele le descoperisera deja de mult, cu aproape 10 milioane de ani in urma” –geochimistul Thure Cerling, de la Universitatea din Utah 

Cerling a publicat cele mai recente cercetari in acest domeniu, in baza carora se poate face un scurt istoric al alimentatiilor ancestrale:

Studii anterioare au aratat ca in urma cu 4.4 milioane de ani, in Etiopia, o ruda a omului primitiv, Ardipithecus ramidus (“Ardi”) manca in principal frunze si fructe C3.

– Cu 4.2 – 4 milioane in urma, pe latura kenyana a Bazinului Turkana, unul dintre noile studii ale lui Cerling arata ca stramosul uman Australopithecus anamensis manca cel putin in proportie de 90% frunze si fructe – aceeasi dieta ca si cimpanzeii din ziua de azi.

– Cu 3.4 milioane de ani in urma, in nord-estului Bazinului Awash Etiopian, conform studiului lui Wynn, Australopithecus afarensis consuma cantitati semnificative de iarba C4 si rogoz: in proportie de 22 % in medie, insa, la nivel individual, proportia era intre 0 si 69% iarba si rogoz. Wynn spune ca schimbarea „este momentul unei faze de transformare in istoria noastra ecologica.” Multi cercetatori au crezut initial ca A. afarensis avea o dieta de tip C3, ca maimutele. Ramane un mister motivul pentru care A. afarensis si-a extins hrana la iarba de tip C4 cand stramosul sau, A. anamensis, nu a facut-o, desi ambii traiau in habitate cu vegetatie de savana.

– Cu 3.4 milioane de ani in urma, in Turkana, ruda omului Kenyanthropus platyops a trecut la o hrana mult mai variata, ce continea copaci si tufisuri C3, dar si ierburi si rogoz C4. Proportia era de 40% ierburi si rogoz, insa, la nivel individual, procentul era foarte diferit, intre 5 si 65%.

– Cu aproape 2.7 – 2.1 milioane de ani in urma, in sudul Africii, hominizii Australopithecus africanus si Paranthropus robustus mancau din copaci si tufisuri, dar si ierburi si rogoz si posibil si ierbivore. A africanus consuma in medie 50% alimente de origine vegetala de tip C4, insa la nivel individual proportia era intre 0 si 80 procente. P. robustus consuma in medie 30% ierburi si rogoz, insa proportia putea varia intre 20 si 50%.

– Cu 2 – 1.7 milioane de ani in urma, in Turkana, primii oameni, Homo, mancau in proportie de 35% ierburi si rogoz – o parte din acestea provenite de la animalele ierbivore – in timp ce un alt hominid,  Paranthropus boisei, manca 75% iarba – mai mult ca oricare dintre speciile hominide, conform unui studiu al lui Cerling. Paranthropus se presupune, de asemenea, ca era vegetarian. Homo avea o alimentatia mixta, ce includea carne sau insecte care s-au hranit cu ierburi. Un climat mai uscat este posibil sa-i fi determinat pe Homo si Paranthropus sa consume mai multe ierburi C4.

– Cu 1.4 milioane de ani in urma, in Turkana, Homo isi marise proportia de alimentatie de origine vegetala pana la 55%.

– Cu 10.000 de ani in urma, in Turkana, dintii proveniti de la Homo sapiens au aratat ca dieta acestuia se compunea aproape in mod egal din arbori si tufisuri C3 si plante C4 si carne – o proportie aproape identica cu cea a nord-americanilor moderni.

Industria alimentara din epoca moderna

Inca o data, este evident cand examinam dieta celor care au strabatut Pamantul inaintea noastra, ca o mare parte din alimentatia acestora era vegetariana si, asa cum s-a subliniat deja, in unele cazuri, la nivel individual, era in intregime vegetariana. Un lucru este sigur, alimentatia acestora nu era in intregime alcatuita din carne. De ce, atunci, notiunea de „om al pesterii” a devenit o piatra de temelie in justificarea unora de a consuma carne? De ce atat de multi oameni cred ca stramosii nostri consumau doar carne si in cantitati mari?

Un nord american mananca, in medie, cantitati mult prea mari de carne in fiecare zi. Chiar si stramosii nostri care consumau carne nu o consumau in fiecare zi. Ba chiar exista dovezi care arata ca cei care au trait in perioada „vanatorilor-culegatori” puteau sa stea perioade lungi fara sa manance nimic. Tocmai de aceea – asa cum arata Mark Mattson, profesor in neurostiinta la Universitatea John Hopkins – corpurile noastre au evoluat astfel incat sa indure perioade lungi de timp fara hrana si de aceea postul intermitent este considerat acum o practica sanatoasa cu multe beneficii pentru sanatate.

Cat priveste industria moderna de carne, miliarde de animale sunt ucise an de an doar pentru consum. Sunt crescute pentru a fi macelarite, injectate cu tot felul de chimicale, tratate inuman si multe altele. Misuna printre pesticide si sunt hranite cu alimente modificate genetic (despre care studiile au aratat ca sunt daunatoare sanatatii animalelor, cat si a oamenilor).

Industria alimentara din epoca moderna este plina de substante nocive, chimicale si alte ingrediente artificiale care ne fac sa ne intrebam daca mai putem numi „mancare” ceea ce consumam.

Mai avem inca multe de facut si un drum lung de parcurs daca vrem sa devenim o specie sanatoasa, un tel ce pare inca foarte departe.

Sursa utilizata: http://www.collective-evolution.com/2017/01/30/new-information-has-some-experts-wondering-if-human-ancestors-were-nearly-all-vegetarians/