Hades

Exista lucruri mult mai rele decat moartea, cum ar fi o durere continua, crunta, evident nu fizica. Cineva condamnat la durere adevarata nu merita caldura propriului sange scurgandu-se pe piele...Trupul este singura parte buna ramasa din fiinta umana in unele momente, cand sufletul e rece...mort. In mod normal sufletul unui om inspira creativitate si expira inspiratie, dar nu mereu... Intunericul il distruge. Noaptea sentimentele sunt trăite la maxim: cuvintele taie in carne vie, lacrimile sunt mai sărate, zâmbetele sunt datorate fericirii reale, țipetele de ajutor se aud mai ușor si fiecare om ramas singur crede ca n-o sa mai apuce dimineața. Dar mereu se intampla sa se trezeasca...pentru ca moartea e prea dulce pentru unii. Exista lucruri mult mai rele decat moartea.

Frig, gheata care arde, nimic nu poate fi atins... totul inspira si expira moarte. Totul traieste cu un singur scop, sa ma omoare, dar lent. O padure uscata, cu copacii arzand. Oameni legati de crengi cu lanturi grele si sfasiati brutal ma fixeaza cu privirea. Ma cheama...o armata de cadavre ma cheama sa fac parte din lumea lor. Miroase a carne arsa, sange, descompunere. Strigate de groaza si disperare se aud in surdina din departare. Vantul smulge carnea cadavrelor si o imprastie in zapada patata deja de cenusa oamenilor arzand. Pamantul se cutremura si se despica, iar eu cad in gol cu zambetul pe buze. In sfarsit voi ajunge in iad...nu mai suportam sa traiesc.