Dictophobia

Recunoști aptitudinile cuiva, întru atît, întrucît îți dai seama sau crezi că la tine aceleași aptitudini se găsesc într-o măsură în cel mai rău caz egală.

Lumea se va duce naibii, în ziua în care oamenii vor călători cu clasa întâi și literatura în vagonul de marfă.

am crezut în Internaționala Oamenilor Buni de pe planeta pământ și nu am fost niciodată în război, nu mi-au plăcut războaiele, deși războaielor le datorez începutul, căci trăiam pe atunci pe Aleea Zorilor, într-un mic oraș de provincie, și tot orașul depindea de fabrica de armament, în fabrica de armament se făceau cu mâinile oamenilor arme, iar cu armele acelea se ucideau alți oameni în Kinshasa sau poate că în Brazzaville, cine să mai știe?, dar nu am auzit niciodată pe nimeni întrebându-se dacă este bine sau dacă nu este bine că se întâmplă așa

știam deja de la Petruța să-mi ocrotesc și să-mi iubesc cuvintele, și nu mi-am permis să uit vreodată aceste lecții, fiindcă eu am trăit toată viața din cuvintele mele, din adjectivele cu care mi-am împerecheat substantivele și din verbele mele, am dezvoltat firește o religie personală cu sfinți foarte personali, în care am așezat puținii oameni la care nu am avut obiecții