Bucăți din mine

De-as muri odata sa ma odihnesc si eu

As fugi in talpile goale numai sa tw pot lua in brate.

Sunt atat de obosita...

Tot 8 mai 2020... de data asta e 21:10 si inca mai sper ca vei ajunge aici... inca sper... dar se pare ca sper in zadar. Am inteles ca nici nu esti acasa, macar. Pe unde umbli? Prin ce paturi noi te scalzi, in bratele cui te simti mai bine?

Ai ales sa ma abandonezi fix cand aveam cea mai mare nevoie de tine. Ai ales sa o faci fix cand trebuia sa fie cel mai important moment din viata mea... moment pe care mi l-a furat aceasta pandemie. Ai ales sa ma abandonezi.. sa ma lasi balta.

Mă simt atât de copleșită...

Imi e mila de mine si de ceea ce simt.

Ti-a fost ranita vreodata inima atat de tare incat sa te doara tot corpul? Sa nu poti manca, sa nu poti dormi noptile? Sa fii un zombi?

Chiar nu înțeleg ce ai de câștigat dacă iți bați joc de sentimentele mele. M-am săturat de toate minciunile tale de 2 lei. M-am săturat ca la 25 de ani să nu știi ce vrei de la viața ta.

M-am săturat de tine și de comportamentul tău. M-am săturat să alegi pe alții în locul meu.

Astăzi, îmi este efectiv scârba de tine.