#nuvele

Norocul culegătorului, de I. L. Caragiale (1892)

Carte audio: A fost odată un băiat sărman: şi făcându-i-se Maichii Precistii milă de el, s-a prefăcut călugăriţă şi i-a ieşit înainte când bătea el hoinar drumurile. — Mă băieţele, ce tot umblu tu, de colo până colo, fără rost? Uite, o să vie iarna; tu n-ai părinţi, adapost n-ai, haine nu, n-ai de nici unele. Vrei tu să te procopseşti? — Vreau, sărut mâna, maică… — Atuncea…vino cu mine. Şi a…

https://www.telework.ro/ro/a-aparut-editia-tiparita-a-cartii-nuvele-clasice-celebre-antologie/

A apărut ediția tipărită a cărții ”Nuvele clasice celebre - Antologie”

John Steinbeck – Poneiul roșu

Nuvela Poneiul roșu este, cumva, o scriitură diferită față de ceea ce am întâlnit în Fructele mâniei, La răsărit de Eden, Pășunile Raiului, Cartierul Tortilla, Către un zeu necunoscut, Șoareci și oameni etc. Dacă în acestea, dorința omului de a explora și de a se autodepăși, se bate cap în cap cu condiția socială, în nuvela Poneiul roșu avem parte de o ilustrare maiestuoasă a comuniunii omului cu…

Copacul lui Drăgan de Zaharia Bârsan

foto Zaharia Barsan O noapte senină de Iunie. Satul doarme liniştit, mîngăiat de razele lunii, şi-un vânt căldicel se lasă uşor dinspre mează-noapte. Căsuţele văruite, aşezate la poalele dealului, se pierd din ce în ce mai răsleţite în întunerec. Pela ferestrele mici nu se mai zăreşte nici o lumină şi satul întreg pare un mormânt, de-asupra căruia, ca o cruce, veghiază turnul bisericii. Cocoşii…

Maria de Zaharia Bârsan NOAPTEA DE SF. MARIA

O odaie mare cu tavanul înalt şi cu peretii acoperiti de pânze şi desenuri. Lângă fereastră un dulap vechiu plin cu cărţi. Lângă el o pianină deschisă şi prin toată casa scaune şi mescioare răsfirate, de par’că le-ar fi semănat vântul. Alăturea de o sobă cât toate zilele, o poliţă de lemn cu ceşti, pahare, linguriţe şi bucăţi de zahăr risipite. Un colţ…

Sluga, nuvelă de Zaharia Bârsan

Ion tocmai eșia pe poartä, când părintele stinse lampa. Cum era călare, l’a văzut cum s’apleacă peste masă. Și-apoi se făcu întuneric. Era o noapte de toamnă uscată. De vre-o trei zile norii se rostogoliau pe cer, dar nu se ‘ndura sä plouă. Pe uliță nu mai era suflare de om și rar mai licăria pe la vre-o fereastră vre-o tremurătură de lumină. Ion mergea cu caii la pași căci știa, cât sunt de…