#imunitate

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8 Câți români s-au uitat la Asia Express pe 8 septembrie 2025 Aseară, Asia Express – Drumul Eroilor a fost lider detaşat de audiență, pe toate segmentele de public, confirmând încă o dată statutul de cel mai urmărit reality-show de aventură din România.  Difuzată în intervalul 20.30 – 0.03, ediția de ieri Asia Express a fost lider detașat de audiență pe toate segmentele…

Guvernul federal a stabilit anul trecut „regulile pentru acordarea imunității unei persoane aflate sub mandat internațional de arestare”. Elveția îi va acorda astfel „imunitate” președintelui rus Vladimir Putin, în ciuda inculpării sale de către Curtea Penală Internațională, cu condiția ca acesta să participe „la o conferință de pace”, a declarat, marți, ministrul elvețian de Externe, Ignazio…

Citeste articolul pe https://consultatiiladomiciliu.ro/daca-inca-nu-te-ai-hotarat-sa-ai-grija-de-trupul-tau-uite-argumentarea-stiintifica-mitocondriile/

Daca inca nu te-ai hotarat sa ai grija de trupul tau, uite argumentarea stiintifica - MITOCONDRIILE

Stiinta evolueaza cu pasi mici dar din ce in ce mai rapizi. Statistica si meta-studiile ne ajuta si ele sa clarificam anumite aspecte sau mai precis, sa formulam intrebarile care ne aduc din ce in ce mai aproape de realitate. Acest interviu releva aspecter foarte importante despre ce putem face pentru sanatatea noastra si mecanismele implicate, care ne arata ca deficitul cronic de vitamina D este doar varful eisbergului, adica doar una din perspective.

Interviul video cu Dr. Roger Seheult este o prezentare complexă și detaliată despre importanța expunerii la lumină naturală, rolul vitaminei D, funcționarea mitocondriilor și legătura acestora cu sănătatea generală și longevitatea. Dr. Seheult, medic specialist în medicină internă, terapie intensivă, pneumologie și medicină somnului, explică în termeni accesibili cum obiceiurile zilnice, în special legate de lumină, somn și stil de viață, pot influența riscul de boli grave, inclusiv cancerul și demența, și pot crește calitatea vieții.

Principalele idei din interviu

Importanța expunerii la soare și lumina naturală

Lumina soarelui conține un spectru larg de lungimi de undă, de la ultraviolet A, B și C, până la infraroșu și far-infrared. Nu doar radiațiile ultraviolete tip B, puțin penetrante, care produc vitamina D sunt importante, ci și lumina infraroșie care pătrunde adânc prin piele (până la 8 cm) și stimulează mitocondriile să funcționeze mai eficient, reducând stresul oxidativ și îmbunătățind producția de energie celulară.

O expunere de doar 2 minute la  lumină solară dimineața poate crește nivelul de dopamină din creier cu până la 250%. Asta e MULT.

Lumina naturală ajută la sincronizarea ritmurilor circadiene, esențiale pentru un somn profund și sănătos.

În timp, cu cât mitocondriile produc mai puțină energie din cauza stresului oxidativ, cu atât riscul de boli cronice (demență, diabet, boli cardiovasculare) crește. Ipoteza e ca expunerea la lumină naturală ajută la „răcirea” acestor „motoare” celulare, la reducerea stresului oxidativ.

Producerea vitaminei D la lumina soarelui

Vitamina D este vitală, dar rolul său este adesea exagerat când este luată singură în considerație. Nivelul său reflectă cel mai adesea expunerea la radiațiile ultraviolete tip B ale soarelui și deci implicit, și expunerea la lumina infraroșie de la celălalt capăt al spectrului care deasemenea este benefică pentru mitocondrii și stresul oxidativ intracelular.

Suplimentarea cu vitamina D este utilă când expunerea la soare nu este posibilă, mai ales în zonele cu lumină redusă în anumite anotimpuri, dar vitamina D nu poate substitui beneficiile complete ale luminii naturale care conține și infrarooșii.

Oamenii cu niveluri mari de vitamina D au un risc redus de mortalitate în cazul bolilor virale (ex: COVID-19), ceea ce indică fără tăgadă legătura dintre expunerea la soare și sănătate.

Povestea incredibilă a băiatului cu cancer

Un caz remarcabil a fost prezentat: un băiat de 15 ani cu leucemie limfobrastică (cancer de sânge) internat în spital și aproape de deces din cauza unei infecții fungice grave la plămâniș starea lui s-a îmbunătățit rapid după ce a cerut să fie scos în aer liber, la soare, fără alte modificări în tratamentul medical care era în curs de a eșua.

Acest caz nu este singular și ne întărește convingerea că lumina naturală și mediul înconjurător au un impact profund asupra sistemului imunitar și recuperării.

Cei 8 piloni ai sănătății Dr. Seheult organizează principiile unui stil sănătos în 8 categorii esențiale:

Nutriție

Exercițiu fizic

Apă (Hidratare și terapie prin apă cu temperatură caldă și rece)

Soare, minim 20minute pe zi

Temperanță (moderație, evitarea toxinelor)

Aer (calitatea aerului și beneficiile aerului curat, de afară)

Odihnă (somn și pauze regulate pentru refacerea organismului)

Încredere (relațiile, credința și susținerea psihologică reduc stresul și anxietatea)

Rolul luminii roșii și infraroșiilor extreme

Dacă lumina ultravioletă tip B stimulează la nivel tegumentar producția de MELATONINĂ, lumina roșie și cea infraroșie stimulează producția de colagen și îmbunătățesc funcția mitocondrială.

Terapia cu lumină roșie arată efecte benefice rapide, un studiu randomizat indicând îmbunătățiri după doar 15 minute de expunere la un led pe spatele pacientului.

Lumina portocalie, mai puțin pătrunzătoare ca infraroșiile, are efect antiinflamator tegumentar si anti cheloid (anticicatricial).

Aceste terapii pot fi recomandate pe piele pentru întinerire sau pentru stimularea energiei mitocondriale în alte părți ale corpului.

Efectele adverse ale obiceiurilor moderne

Consumul excesiv de cofeină afectează somnul și claritatea mentală.

Expunerea la lumina albastră a ecranelor seara perturbă ritmul circadian.

Stresul, poluarea aerului și nivelurile crescute de CO₂ interior afectează sănătatea pulmonară și imunitatea.

Sistemul imunitar și rolul interferonilor

Lumina soarelui și mediul natural ajută la optimizarea sistemului imunitar, inclusiv la activarea interferonilor, componente cheie în răspunsul antiviral.

Hidratarea corectă și terapia cu apă la temperaturi variabile (saună și băi reci) stimulează imunitatea, arată un studiu finlandez.

Importanța somnului de calitate și a odihnei eficiente ziua și noaptea

Somnul este esențial pentru refacerea mitocondriilor și reglarea sistemului hormonal și imunitar.

Melatonina produsă în corpul uman joacă rol dublu: reglează somnul și acționează specific ca antioxidant protector al mitocondriilor. Acest lucru a fost descoperit recent.

Suplimentele de melatonină pot fi utile, dar trebuie utilizate cu precauție, având xca efect advers iritabilitatea.

Credința și sănătatea mentală

Studiile arată că oamenii care au o credință sau un sistem spiritual puternic gestionează mai bine stresul, anxietatea și depresia, ceea ce influențează pozitiv sănătatea generală.

De ce contează vitamina D și expunerea la soare

Legătura între vitamina D și sănătatea creierului: Dr. Roger Seheult explică cum nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu un risc crescut de demență și declin cognitiv. Deficitul de vitamina D nu influențează doar oasele, ci și funcțiile cognitive, imunologice și cardiovasculare. (demența)

Percepții greșite despre expunerea la soare: Avem tendința să evităm soarele din cauza temerilor legate de cancerul de piele, dar argumentul lui Seheult este că aceste îngrijorări pot fi exagerate. În realitate, lipsa expunerii la soare avut consecințe mai grave asupra mai multor boli cronice, în timp ce expunerea echilibrată nu a crescut semnificativ incidența melanoamelor.

  Factori-cheie discutabili

 Expunerea optimă la soare

Pentru a menține niveluri adecvate de vitamina D, recomandarea este de 15-20 minute zilnic de expunere directă (în afara orelor de vârf 12-14). Aceasta este o metodă naturală, simplă și accesibilă de prevenție. (X (formerly Twitter)) Nu știm încă nivelul necesar de expunere la radiațiile infraroșii, dar este cuminte să presupunem că cel necesar pentru obținerea vitaminei D este suficient la omul sănătos.

 CremA de protectie solară – utilă sau dăunătoare?

Protecția SPF poate bloca sinteza vitaminei D – este necesar un echilibru în expunerea la soare, între a te proteja de arsuri și a primi suficientă lumină solară. Dr Seheult propune expunere fără SPF pentru scurte perioade, apoi reaplicare când este necesar, și obligatoriu în orele de vârf.

Cremele sunt utile, dar vitaminele naturale sintetizate în piele au grade diferite de activare și pot fi mult mai eficace biologic decât cele înghițite ca suplimente alimentare.

Riscuri ignorate – ce pierdem uitând soarele

 Demență, Alzheimer, și alte probleme cognitive

Cercetările indică faptul că nivelurile adecvate de vitamina D protejează neuronii și scad inflamațiile din creier.

Mortalitate generală

Sunt studii care arată că persoanele care evită expunerea solară au riscuri mai mari de deces din orice cauză (Instagram).

 Imunitate slăbită și dezechilibru metabolic

Deficitul cronic reduce capacitatea corpului de a combate infecțiile, iar vitamina D este un regulator hormonal important.

Cum aplicăm aceste idei în viața de zi cu zi

 Rutina zilnică

15 minute pe zi, de preferat urechi, față, brațe, fără cremă solară, dimineața sau după-amiaza — evitând, totuși, orele de vârf ale soarelui. Apoi aplici protecția cu cremă SPF.

Monitorizarea nivelurilor

Efectuează un test de sânge (25-OH vitamina D) pentru a ști unde te situezi; ținta recomandată: între 30–50 ng/mL.

Ce să aleg: suplimente alimentare sau raze UV-B?

Pentru cei cu acces limitat la soare (viață urbană, iarnă), suplimentele pot fi o completare eficientă – dar nu substituie sursa naturală de lumină solară completă. Nici becurile cu incandescență care deja nu mai există în multe părți ale lumii nu erau suficiente pentru a substitui expunerea la soare, iar solari pentru bronzat care emit doar raze UVB știm deja că nu sunt suficiente pentru a ajuta întregul organism.

În plus, pielea sintetizează mai eficient vitamina D când razele sunt naturale, cantitatea și calitatea lor este mult peste orice sintetic.

 Întărirea obiceiurilor sănătoase

Soare + exerciții fizice – ambele sprijină circulația și buna funcționare cerebrală. Integrează-le regulat.

 Precautii și limitări

Persoanele cu pielea foarte deschisă sau bolnavi cronic trebuie să echilibreze expunerea – folosind creme cu SPF doar după perioada inițială.

Supradoza orală de vitamina D e rară (toxică peste 10.000 IU/zi pe termen lung), dar trebuie evitată; iar măsurarea vit D srice se face doar la nevoie, adică după un tratament sau când suspectăm  un deficit sau un abuz de vitamina D.

 Idei-cheie sub formă de tabel sumar

Problema Ce propune Seheult Impact Deficit de vitamina D 15 min expunere solară zilnic Igiene cognitive, imunitate, protecție cardiovasculară Protecție solară Protecție după 15 min expunere Elimină riscul arsurilor Suplimente Util în zone/luni cu lumină scăzută Completare, nu substituire Monitorizare Test seric periodic Ajustări personale Stil de viață Mișcare + soare Sinergie sănătoasă

Concluzii de luat acasă 🎯

Chiar și 15 minute de soare pe zi pot face diferența – pentru creier, inimă și imunitate.

Evită excesul de protecție solară la începutul expunerii, dar reaplică SPF responsabil mai târziu.

Testează-ți nivelul de vitamina D și ajustează rutina în funcție.

Nu neglija soarele în favoarea suplimentelor, decât dacă ai un motiv medical clar.

Adoptă un stil integrat – soare, mișcare, alimentație echilibrată – mediul interior contează, dar mediul exterior contează și mai mult.

Încheiere

Acest interviu aduce un mesaj puternic, dar simplu: suntem, în esență, ființe dependente de solar – corp, minte, imunitate. Nu e vorba de a ignora riscurile (cancer de piele), ci de a le înțelege corect și a retrimite soarele în viața noastră în mod controlat și echilibrat.

Dacă ai întrebări pe rezumat sau vrei să detaliez anumite studii menționate, spune-mi – putem aprofunda împreună!

În concluzie, ce fac eu:

Petrec zilnic timp la soare, măcar 2 minute dimineața pentru a stimula producția de dopamină și funcția mitocondrială. Lumina naturală este o sursă de sănătate multifuncțională, nu doar un mod de a produce vitamina D.

Evit pe cât posibil supraexpunerea la toxine și lumina artificială excesivă, în special lumina albastră a telefonului pe timpul serii pentru a-mi proteja ritmul circadian și somnul.

Mă străduiesc să am un stil de viață echilibrat, cu nutriție sănătoasă, hidratare, exerciții regulate și odihnă adecvată.

De acum intenționez să folosesc lămpi cu lumină roșie sau infraroșie în duș, ca un ajutor suplimentar pentru sănătatea pielii și așa cum rezultă din interviu, și a întregului sistem celular.

Respect temperanța (moderația) în consumul de alcool, cofeină și recomand celor care fumează să elimine fumatul sau măcar să îl reducă, pentru sănătatea plămânilor și a întregului organism.

Caut să petrec săptămânal un timp într-un mediu favorabil sănătății, cu aer curat și expunere regulată la natură și substanțele emise de copaci, un factor important în susținerea imunității.

Acord importanță somnului de calitate și recomand pacienților suplimentarea adecvată cu melatonină dacă este necesar. Utilizez o aplicație de monitorizare a somnului care îmi semnalează din timp deficiențele, deoarece organismul tinde să ne ascundă odihna insuficientă.

Suplimentar urmez un program de dezvoltare personală, cultiv o stare de spirit pozitivă, care susține sănătatea mentală și fizică.

Citeste articolul pe https://consultatiiladomiciliu.ro/ce-sunt-si-la-ce-ne-folosesc-imunoglobulinele/

Ce sunt si la ce ne folosesc IMUNOGLOBULINELE

Tot ce trebuie să știi despre IgM, IgG și celelalte clase de imunoglobuline

În viața de zi cu zi, auzim tot mai des termeni medicali precum „anticorpi”, „IgG”, „IgM” sau „imunitate”. Fie că e vorba despre o infecție, o vaccinare sau o analiză de sânge, aceste concepte au devenit parte din limbajul obișnuit, mai ales după pandemia de COVID-19. Dar ce înseamnă, de fapt, aceste denumiri? Ce rol au anticorpii în apărarea organismului nostru și cum ne putem baza pe ei pentru a înțelege ce se întâmplă cu sănătatea noastră?

Acest articol îți explică, într-un limbaj simplu și clar, ce sunt imunoglobulinele, ce rol are fiecare clasă de anticorpi (IgG, IgM, IgA, IgD, IgE) și de ce este important să le înțelegi, mai ales când vine vorba de interpretarea analizelor medicale sau de prevenirea bolilor.

Ce sunt anticorpii (imunoglobulinele)?

Anticorpii, numiți și imunoglobuline (prescurtat Ig), sunt proteine speciale produse de sistemul imunitar, mai precis de celulele numite limfocite B. Aceste proteine au un rol esențial: recunosc și se leagă de substanțe străine care ajung în corpul nostru, numite antigene. Antigenele pot fi virusuri, bacterii, paraziți sau chiar substanțe toxice.

Odată ce un anticorp se leagă de un antigen, el transmite semnale altor celule ale sistemului imunitar pentru a declanșa un atac – distrugerea invadatorului și eliminarea lui din organism. Practic, anticorpii acționează ca niște „etichete inteligente” care marchează inamicul, astfel încât alte celule imune să știe ce trebuie să distrugă.

Există cinci tipuri principale de imunoglobuline, fiecare cu un rol specific în apărarea organismului:

IgG (Imunoglobulina G)

IgM (Imunoglobulina M)

IgA (Imunoglobulina A)

IgD (Imunoglobulina D)

IgE (Imunoglobulina E)

Fiecare dintre ele are o structură ușor diferită și apare în diferite momente ale răspunsului imun sau în anumite părți ale corpului.

IgG – Anticorpii memoriei

Imunoglobulina G (IgG) este cel mai abundent tip de anticorp din sângele uman – reprezintă între 70% și 80% din totalul anticorpilor prezenți în ser. Apare, de obicei, mai târziu în timpul unei infecții, dar persistă pentru mult timp după aceea, oferind protecție pe termen lung.

Acești anticorpi sunt implicați mai ales în răspunsul imun secundar – adică atunci când corpul se întâlnește a doua oară cu același agent patogen. IgG recunoaște rapid inamicul, se leagă de el și activează mecanismele de distrugere. Datorită acestor caracteristici, IgG sunt cei mai importanți anticorpi din vaccinuri – ei oferă protecția pe termen lung.

Un alt aspect interesant al IgG este că pot traversa placenta. Asta înseamnă că un făt poate primi anticorpi IgG de la mamă, ceea ce îi oferă protecție în primele luni de viață, când sistemul său imunitar este încă imatur.

IgM – Primii soldați în luptă

Imunoglobulina M (IgM) este primul tip de anticorp produs de organism când apare o infecție. Este mare ca dimensiune și nu poate trece prin placentă, ceea ce are implicații importante, mai ales în medicina neonatală.

Prezența IgM într-o analiză de sânge indică, de obicei, o infecție recentă sau în curs. Dacă, de exemplu, un nou-născut are niveluri crescute de IgM, acest lucru înseamnă că el a produs acești anticorpi singur, ceea ce sugerează o infecție intrauterină – adică apărută înainte de naștere.

IgM este esențial în răspunsul imun primar. Însă, odată ce infecția este controlată, acest tip de anticorp este înlocuit treptat de IgG, care rămâne mai mult timp în organism.

IgA – Gardianul de la poarta mucoaselor

Imunoglobulina A (IgA) are un rol special: protejează mucoasele – adică zonele umede și expuse din corp, cum ar fi cavitatea bucală, tractul digestiv, căile respiratorii și tractul genital.

Există două forme de IgA:

IgA seric, care circulă în sânge

IgA secretor, care se găsește în secreții precum salivă, lacrimi, mucus, sucuri digestive, dar și în laptele matern.

IgA din laptele matern, în special din colostru (primul lapte produs după naștere), oferă protecție împotriva infecțiilor la nou-născut. De aceea, alăptarea la sân este atât de importantă în primele luni de viață.

Un alt aspect important este că IgA are o structură care îl face rezistent la enzimele digestive – așadar poate supraviețui în tractul digestiv și poate acționa local, împiedicând bacteriile și virusurile să pătrundă în organism.

IgD – Anticorpul misterios

Despre imunoglobulina D (IgD) se știe mai puțin decât despre celelalte tipuri. Ea este prezentă în cantități mici în sânge și se găsește mai ales pe suprafața limfocitelor B, având rol în maturizarea și activarea acestora.

Există unele observații care arată că nivelul IgD crește în mod particular în timpul travaliului la femeile gravide, dar revine la normal după naștere. Încă nu este clar dacă această creștere are o semnificație practică importantă, dar este un subiect de cercetare în continuare.

IgE – Anticorpul alergiilor

Imunoglobulina E (IgE) este cel mai bine cunoscută pentru rolul său în reacțiile alergice. Dacă ai alergie la polen, praf, păr de animale sau alimente, atunci ai probabil un nivel crescut de IgE în sânge.

IgE se leagă de celule speciale numite mastocite și bazofile. Când intră în contact cu alergenul, aceste celule eliberează substanțe chimice ca histamina, care provoacă simptomele alergiei: mâncărime, strănut, secreții nazale, erupții pe piele sau chiar dificultăți de respirație.

În afară de alergii, IgE mai are un rol important în lupta împotriva paraziților, cum ar fi viermii intestinali (ex. Ascaris, Toxocara, Echinococcus). În astfel de infecții, nivelul IgE poate fi foarte crescut.

Cum interpretăm analizele cu IgG și IgM?

Unul dintre cele mai comune contexte în care apar menționate aceste imunoglobuline este testarea pentru infecții. De exemplu, dacă ai o infecție cu un virus (precum citomegalovirus, virusul rubeolic sau virusul hepatitic), medicul îți poate recomanda o analiză pentru anticorpi IgM și IgG.

IgM pozitiv: înseamnă că infecția este recentă sau în curs.

IgG pozitiv: înseamnă că ai avut infecția în trecut sau ai fost vaccinat.

IgM negativ + IgG pozitiv: infecția este veche, nu mai e activă, dar corpul tău are memorie imună.

IgM și IgG negative: nu ai avut infecția și nu ești imun.

De ce e important să înțelegem rolul anticorpilor?

Cunoașterea acestor informații te ajută să înțelegi mai bine ce se întâmplă în corpul tău atunci când faci o infecție, primești un vaccin sau treci printr-o afecțiune autoimună.

De asemenea, te ajută să înțelegi de ce unele analize pot indica prezența unei boli recente, a unei boli vechi sau a unei reacții alergice. Și, mai ales, de ce alăptarea, vaccinarea și un sistem imunitar echilibrat sunt atât de importante.